Administrația Trump ia în calcul o măsură cu potențial exploziv împotriva marilor orașe democrate care refuză să coopereze deplin cu ofensiva federală împotriva imigrației ilegale: suspendarea procesării pasagerilor internaționali și a mărfurilor în aeroporturile aflate în așa-numitele „orașe-sanctuar”.
Oficial, ideea este prezentată ca o reacție la lipsa de cooperare a autorităților locale. Politic, însă, măsura este privită de adversari ca o formă de răzbunare administrativă. Dacă orașele nu ajută guvernul federal în politica de deportări, Washingtonul le-ar putea bloca una dintre cele mai importante porți economice spre lume.
Secretarul Securității Interne, Markwayne Mullin, a declarat la Fox News, într-un interviu difuzat marți, că administrația „elaborează planuri”, deși nu a fost luată încă o decizie finală. El a spus că s-a consultat cu oficiali de la Casa Albă și a susținut că orașele conduse de democrați „nu permit” autorităților federale să-și facă treaba în aplicarea legilor privind imigrația.
Aeroporturile, noua pârghie de presiune
Planul ar viza aeroporturi majore din orașe precum Denver, Philadelphia, Chicago, Los Angeles, New York, Newark, Seattle și San Francisco, toate aflate în jurisdicții care au fost asociate de administrația Trump cu politici de tip „sanctuary”. În practică, retragerea sau reducerea personalului U.S. Customs and Border Protection ar putea duce la imposibilitatea procesării curselor internaționale, ceea ce ar afecta atât pasagerii, cât și transportul aerian de mărfuri. Reuters notează că o asemenea decizie ar putea bloca efectiv traficul aerian internațional și comerțul prin unele dintre cele mai importante aeroporturi americane.
Miza este cu atât mai mare cu cât Statele Unite se pregătesc să găzduiască, alături de Canada și Mexic, Cupa Mondială FIFA 2026. Casa Albă menționează 11 orașe americane gazdă, între care Los Angeles, New York/New Jersey, Philadelphia, San Francisco Bay Area și Seattle, exact zone care pot fi afectate de disputa privind „orașele-sanctuar”.
Măsura ar lovi nu doar administrațiile locale vizate politic de Donald Trump, ci și companiile aeriene, hotelurile, transportatorii, exportatorii, importatorii și comunitățile dependente de turism. Numai prin cele trei mari aeroporturi din zona New York au sosit anul trecut peste 50 de milioane de călători internaționali, potrivit Reuters.
Industria turismului avertizează asupra unui șoc economic
U.S. Travel Association, organizație care reprezintă companii aeriene, hoteluri, firme de închirieri auto și alte companii din turism, a confirmat că s-a întâlnit cu Mullin și că acesta a reiterat posibilitatea retragerii ofițerilor CBP din aeroporturile aflate în anumite „orașe-sanctuar”. Organizația a avertizat că efectele ar fi „devastatoare” pentru industria de turism și pentru comunitățile dependente de vizitatorii internaționali.
Airlines for America, grup care reprezintă mari companii aeriene de pasageri și cargo, a avertizat la rândul său că reducerea personalului vamal federal în marile aeroporturi ar produce perturbări majore pentru transportatori, pasageri și fluxurile de marfă internațională.
Chiar și în interiorul administrației au apărut rezerve. Secretarul Transporturilor, Sean Duffy, a transmis în Congres că nu i se pare o idee bună ca traficul aerian să fie restricționat pe criterii politice, avertizând că „nu ar trebui să închidem călătoriile aeriene într-un stat care nu este de acord cu politica noastră”.
Trump a încercat deja să pedepsească orașele-sanctuar
Demersul se înscrie într-o strategie mai amplă a administrației Trump împotriva jurisdicțiilor care limitează cooperarea cu autoritățile federale de imigrație. În aprilie 2025, Trump a semnat un ordin executiv prin care a cerut procurorului general și secretarului Securității Interne să publice o listă a statelor și orașelor considerate că obstrucționează aplicarea legii federale privind imigrația. Ordinul prevedea și identificarea fondurilor federale care pot fi suspendate sau terminate pentru aceste jurisdicții.
Casa Albă a prezentat atunci ordinul ca parte a unei campanii de „crackdown” asupra orașelor-sanctuar, afirmând explicit că jurisdicțiile care nu se conformează ar putea pierde finanțare federală. În același document, Trump este citat spunând: „No more Sanctuary Cities!”, acuzând aceste orașe că protejează criminali și anunțând că se lucrează la documente pentru reținerea tuturor fondurilor federale pentru statele și orașele care permit asemenea politici.
Departamentul Justiției a publicat ulterior o listă care include state precum California, Colorado, Illinois, New York, Oregon și Washington, dar și orașe precum Boston, Chicago, Denver, Los Angeles, New York City, Newark, Philadelphia, Portland, Seattle și San Francisco. Lista nu este exhaustivă și, potrivit Departamentului Justiției, urma să fie actualizată pe măsură ce autoritățile federale obțin noi informații.
Ocolirea instanțelor prin blocarea aeroporturilor?
Noua idee privind aeroporturile pare să mute presiunea de la fonduri federale la servicii federale esențiale. Această schimbare este importantă pentru că încercările lui Trump de a pedepsi financiar orașele-sanctuar au fost deja blocate în instanță. În aprilie 2025, un judecător federal din California a interzis administrației să rețină, înghețe sau condiționeze fonduri federale pentru jurisdicțiile „sanctuary”, considerând neconstituționale părți ale ordinelor executive. Instanța a amintit și precedentul din primul mandat al lui Trump, când o tentativă similară a fost respinsă.
Tocmai de aceea, folosirea aeroporturilor ar putea fi interpretată ca o nouă formă de represalii. Dacă tăierea banilor poate fi blocată rapid de judecători, suspendarea unor servicii federale de frontieră ar pune presiune directă pe economiile locale și pe companii, înainte ca eventualele procese să producă efecte. Criticii spun că administrația ar transforma infrastructura federală de frontieră într-o armă politică împotriva orașelor democrate.
Nu este clar nici cât de solidă ar fi baza juridică a unei astfel de măsuri. AP notează că nu există o definiție strictă a politicilor sau orașelor „sanctuary”, termenul descriind în general jurisdicții care limitează cooperarea cu ICE. Tot AP amintește că instanțele au respins în trecut încercarea administrației Trump de a tăia fonduri acestor orașe.
Răzbunare politică sau aplicare a legii federale?
Pentru Mullin și pentru susținătorii liniei dure a lui Trump, argumentul este că dacă orașele nu cooperează cu autoritățile federale de imigrație, nu ar trebui să beneficieze fără condiții de serviciile federale care fac posibil traficul internațional. Mullin formulase încă din aprilie ideea că, dacă un oraș este „sanctuary” și primește zboruri internaționale, administrația trebuie să se întrebe dacă ar trebui să mai proceseze acolo intrările vamale.
Pentru adversari, însă, logica este una punitivă, pentru că administrația Trump nu ar sancționa doar autoritățile locale, ci milioane de pasageri, companii aeriene, turiști, lanțuri logistice și angajatori care nu au nicio legătură directă cu deciziile privind cooperarea cu ICE. În plus, aeroporturile vizate sunt noduri naționale și internaționale, iar blocarea lor ar avea efecte mult dincolo de granițele orașelor conduse de democrați.
Deocamdată, Casa Albă nu a anunțat o decizie finală. Dar faptul că Mullin a confirmat public că planurile sunt în lucru arată că amenințarea a trecut de stadiul de simplă declarație politică.
