Armata suedeză va fi dotată cu fregate franceze. Este ceea ce s-a semnat ieri, la Stockholm, în prezența președintelui Franței și a prim-ministrului suedez. Cum s-a ajuns la această decizie, care sunt avantajele, dar și controversele din jurul contractului?
Premierul suedez Ulf Kristersson și președintele francez Emmanuel Macron, la Stockholm, în ziua în care Suedia a semnat un contract de 4,3 miliarde de euro pentru achiziționarea a patru fregate franceze.
“Faptul cå președintele Macron și cu mine stăm acum împreună pe această navă franceză este important din mai multe puncte de vedere. Tocmai am participat la semnarea unui contract prin care Suedia cumpără 4 asemenea fregate. Le vom numi “Clasa Luleå”. Aceasta este declarația făcută ieri după-amiază de prim-ministru suedez, Ulf Kristersson.
Luni, cu puțin după ora 14:00, cea mai mare parte a locuitorilor Stockholmului s-au uitat către cer, surprinși de zgomotul care venea de acolo. Era vorba despre avionul lui Emmanuel Macron, care, pe tot parcursul zborului de la Paris, a fost escortat de două avioane militare JAS Gripen.
Președintele Franței a venit în Suedia pentru a se întâlni cu prim-ministrul Kristersson și pentru a discuta despre strategiile comune de apărare. Probabil cel mai important moment al vizitei a fost semnarea de către miniștrii apărării ai celor două țări, a unui acord-cadru menit să consolideze colaborarea în chestiuni operative, capacitatea de apărare și dezvoltarea industrială.
Un element important în acest context este documentul prin care Suedia achiziționează patru nave de război franceze.
Cel mai mare contract militar suedez din ultimele decenii
Vorbim despre cel mai mare contract încheiat de armata suedeză în ultimele câteva zeci de ani. Suma poate fi comparată doar cu investiția în apărare făcută de Suedia în anii ’80, atunci când țara a introdus programul de producție a avioanelor Gripen.
Sigur că relațiile dintre cele două țări sunt foarte vechi și foarte strânse. Regele Suediei face parte dintr-o familie de origine franceză, fiind un descendent al lui Jean-Baptiste Bernadotte, generalul francez care, în 1793, și-a pus toată averea în joc pentru a salva Suedia de la faliment.
Însă sunt acestea motive suficiente pentru a pune la cale un astfel de contract? Cu siguranță, nu.
Este adevărat că, de-a lungul istoriei, Suedia a fost o mare putere militară, însă e la fel de cert că ultimul război la care a participat s-a desfășurat acum mai bine de 200 de ani. Un element fără îndoială benefic pentru dezvoltarea țării, însă nu și pentru armata sa.
Războiul din Ucraina a schimbat strategia Suediei
Tot ce s-a schimbat acum este cauzat de războiul din Ucraina, care i-a făcut pe suedezi să își reconsidere poziția strategică și să hotărască chiar să intre în NATO, în 2024. O idee care, pusă pe masă cu doar câțiva ani înainte, i-ar fi făcut pe majoritatea scandinavilor să zâmbească ironic și indulgent.
Dacă adăugăm la asta și poziția Statelor Unite ale Americii, pe care nicio țară a Alianței Nord-Atlantice nu mai este convinsă că ar putea conta în cazul unui conflict, ajungem la motivele reale care i-au făcut pe suedezi să dorească să se înzestreze militar cu armament de ultimă generație, fabricat exclusiv în Europa.
O competiție între Franța, Marea Britanie și Spania
Iar finala a fost strânsă. Alegerea a trebuit să fie făcută între fregatele propuse de Spania, Marea Britanie și Franța. O dilemă dificilă, mai ales dacă ne gândim la relațiile deosebit de bune pe care țara scandinavă le are cu toate cele trei.
Analiștii militari spun că a câștigat Franța pentru că a fost cea care a putut garanta livrarea primei nave până cel târziu în 2030 și a celorlalte trei până în 2034, pentru că toate subansamblele fregatelor sunt fabricate în Uniunea Europeană și pentru că o astfel de fregată se află deja în Suedia, în portul Stockholm, fiind de altfel locul unde s-au semnat documentele.
Acordul reprezintă o gură de oxigen și pentru industria militară franceză, după ce, în anii trecuți, Norvegia a optat pentru nave britanice, Canada nu i-a acceptat oferta, iar Polonia i-a preferat pe suedezii de la Saab pentru înzestrarea cu submarine.
Fregatele franceze și posibilitatea unor roboți cu rază lungă de acțiune
Cele patru fregate pe care Suedia le achiziționează costă 4,7 miliarde de coroane suedeze, adică aproximativ 422 de milioane de euro. Navele vor putea urmări submarine, intercepta misile balistice și ataca ținte aflate la distanță mare.
Conform unor informații încă neconfirmate oficial, se pare că Franța dorește să-i ofere Suediei și roboți de croazieră care să poată fi lansați de pe aceste nave și să acopere o rază de aproximativ 1.000 de kilometri. Fiecare navă ar avea posibilitatea de a găzdui 32 de astfel de roboți.
Ar fi ceva cu totul diferit de armamentul pe care Suedia îl are în acest moment, ceea ce ar putea să îi ofere acesteia un puternic avantaj în domeniul apărării și al atacurilor aeriene, spun experții.
Gripen și Rafale: următorul proiect comun?
În contrapartidă, se vorbește și despre o foarte posibilă colaborare Suedia–Franța în ceea ce privește succesoarele avioanelor de luptă suedeze JAS Gripen și franceze Rafale.
Printre altele, se pare că francezii s-ar fi oferit să producă motoare pentru Gripen, care în acest moment are motorizare americană.
În același timp, în decembrie anul trecut, Franța a plasat o comandă de mai bine de un miliard de euro pentru achiziționarea a două avioane de supraveghere GlobalEye, produse de Suedia.
O investiție controversată
Cum suma investită acum de Suedia este atât de mare, chiar mai mare decât întregul buget al apărării pe un an înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, controversele nu au lipsit.
Dacă foarte mulți experți consideră această achiziție una oportună, voci puternice din domeniul industriei o numesc o mare greșeală strategică.
„În loc să învețe din experiența ucraineană a războiului cu drone, politicienii au decis acum să pună toate ouăle în același coș, cheltuind miliarde pe fregate scumpe”, a declarat Jacob Ämtvall, expert în securitate în cadrul organizației industriale.
Marea Baltică, frontul strategic al Suediei
În acest moment, într-o Europă și o Alianță Nord-Atlantică destul de instabile, cu o Rusie ale cărei dorințe de expansiune sunt greu de prezis, un lucru este sigur: mulțumită noilor fregate franceze, capacitatea de apărare a Suediei nu doar va crește, dar țara va câștiga mult și în ceea ce privește interoperabilitatea cu celelalte armate NATO.
Iar Marea Baltică, pe care Suedia o împarte și cu Rusia, ar trebui să devină o zonă mult mai sigură.
