Joia Mare, marcată în acest an pe 9 aprilie și cunoscută în tradiția populară drept Joia Neagră, se numără printre cele mai încărcate de solemnitate momente ale Săptămânii Patimilor. Cu această ocazie, credincioșii evocă patru episoade esențiale din viața Mântuitorului Iisus, care pun în lumină valori fundamentale precum iubirea, smerenia și spiritul de sacrificiu. În același timp, obiceiurile străvechi sunt respectate cu sfințenie, iar rânduielile bisericești – printre care denia celor 12 Evanghelii și scoaterea solemnă a Sfintei Cruci – reunesc comunitatea în rugăciune și reflecție. Preotul Marius Oblu a explicat pentru Digi24.ro care sunt practicile interzise în această zi, dar și semnificația lor în viața spirituală a enoriașilor.
În Joia Mare, credincioșii respectă tradiția vopsirii ouălor în roșu și participă la slujbele de seară, marcând astfel începutul pregătirilor atât sufletești, cât și gospodărești pentru sărbătoarea Paștelui.
Ce simbolizează Joia Mare din Săptămâna Patimilor
Cunoscută și sub denumirea de Joia Patimilor, această zi evocă patru momente esențiale din viața și suferința Mântuitorului Iisus, evidențiind smerenia, iubirea și spiritul de sacrificiu. Sunt rememorate spălarea picioarelor ucenicilor – un gest de profundă umilință -, instituirea Sfintei Euharistii în cadrul Cinei celei de Taină, rugăciunea arhierească din Grădina Ghetsimani și debutul Patimilor, marcat de actul trădării. Spre seară, în cadrul deniei, credincioșii iau parte la citirea celor 12 Evanghelii, aprind lumânări și îngenunchează, retrăind simbolic suferința și jertfa lui Hristos pentru mântuirea oamenilor. La finalul slujbei, Sfânta Cruce este purtată solemn în naosul bisericii, iar atmosfera de profundă reculegere și evlavie încheie acest moment de intensă pregătire spirituală înaintea praznicului Învierii.
Cele mai importante tradiții și obiceiuri în Joia Neagră
Joia Mare marchează debutul ultimelor momente din Săptămâna Patimilor, fiind o perioadă încărcată atât de semnificații religioase profunde, cât și de obiceiuri populare bine înrădăcinate în tradiția românească.
„Potrivit tradiției, această zi este consacrată vopsirii ouălor de Paște în culoarea roșie, simbol al vieții și al jertfei lui Hristos. Ouăle sunt păstrate cu grijă pentru a fi consumate în ziua Învierii, iar cojile lor, conform credințelor populare, sunt îngropate pentru a feri animalele din gospodărie de boli. În același timp, gospodinele pregătesc aluatul pentru pască și cozonaci, punând astfel bazele unei mese festive îmbelșugate. Dincolo de dimensiunea tradițională, data de 9 aprilie oferă și un prilej de introspecție și purificare spirituală. Credincioșii sunt îndemnați să participe la Spovedanie și Împărtășanie, pentru a-și limpezi conștiința și a se apropia de valorile autentice ale credinței. Respectarea postului rămâne esențială în această perioadă, fiind permisă doar hrana simplă, fără preparare termică. În lăcașurile de cult, clopotele încetează să mai fie trase, locul lor fiind luat de sunetul toacei, care menține atmosfera de reculegere și solemnitate.”, a explicat preotul
Totodată, Joia Mare este considerată ultima zi dedicată pomenirii celor trecuți în neființă. Tradiția spune că, pentru scurt timp, sufletele acestora revin în locuințele celor vii. În anumite regiuni, sunt aprinse focuri ritualice în curți sau în cimitire, menite să alunge spiritele rele și să aducă protecție gospodăriilor. De asemenea, tinerele respectă diverse practici cu caracter divinatoriu, precum legarea unei ațe în 12 noduri, fiecare însoțit de o dorință, sau așezarea acesteia sub pernă, în speranța că își vor visa viitorul ales.
Obiceiuri interzise în Joia Mare, pe 9 aprilie
„În Joia Mare, tradițiile populare recomandă să fim deosebit de atenți la comportamentul nostru. În această zi nu se spală haine și femeile nu au voie să coasă, pentru că orice activitate gospodărească care implică apă sau acul este considerată nepotrivită într-o zi de mare evlavie. Totodată, nu este bine să dormi la prânz, o superstiție răspândită adesea, care spune că cei care se odihnesc în această zi vor fi leneși tot anul. Obiceiul subliniază vigilența și respectul față de semnificația sacră a Joiei Mari.”, a mai precizat sursa Digi24.ro Un alt gest interzis, potrivit tradițiilor, este sărutul între prieteni sau apropiați, amintind de „Sărutul lui Iuda” din grădina Ghetsimani. În Evanghelii, acest sărut a fost semnul trădării lui Iisus, iar evitarea sa în Joia Mare simbolizează amintirea acestui gest și importanța fidelității și a respectului față de valorile creștine.
