România a înregistrat la începutul anului 2026 cea mai mare inflație la alimente din Uniunea Europeană, potrivit datelor publicate de Eurostat și preluate de Institutul Național de Statistică. În ianuarie 2026, prețurile la mâncare și băuturi nealcoolice au crescut cu 7,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, în timp ce media Uniunii Europene a fost de doar 2,5%. Această diferență uriașă plasează România pe primul loc în UE la creșterea prețurilor alimentare, o poziție care îngrijorează atât autoritățile, cât și specialiștii în economie.
Specialiștii identifică mai mulți factori care au condus la această explozie a prețurilor la alimente. Primul este costul energiei, care a crescut masiv și afectează întregul lanț de producție, de la agricultură până la procesare și transport. Apoi vine seceta prelungită din vara lui 2025, care a redus semnificativ recoltele de porumb, grâu și floarea-soarelui, forțând România să importe cereale. O altă cauză majoră este deprecierea leului față de euro, ceea ce a scumpit inputurile importate, inclusiv îngrășămintele și combustibiliul.
Impactul asupra consumatorilor
Deși România rămâne țara din UE cu cele mai mici prețuri absolute la alimente, ritmul scumpirilor a depășit puterea de cumpărare a multor familii. Salariul minim brut a crescut în 2026, dar nu suficient pentru a compensa inflația alimentară de 7,6%. Potrivit datelor INS, o familie cu doi copii cheltuiește acum în medie peste 1.800 de lei lunar doar pe alimente de bază, cu aproximativ 300 de lei mai mult decât în 2024. Produsele care s-au scumpit cel mai mult sunt legumele, fructele, uleiul alimentar și carnea de pui.
Polonia și Ungaria, state comparabile ca nivel de dezvoltare cu România, au înregistrat inflații alimentare mult mai moderate, de 3,2% respectiv 4,1%. Bulgaria, care de obicei are evoluții similare cu ale României, a reușit să țină inflația alimentară sub 5%. Analiștii economici explică diferența prin politicile fiscale și monetare diferite, dar și prin gradul mai mare de integrare verticală a lanțurilor de producție din aceste țări, care le face mai puțin vulnerabile la șocurile externe.
Guvernul a anunțat că va continua programul de cecuri alimentare pentru familiile vulnerabile și că va monitoriza prețurile din marile lanțuri de magazine. De asemenea, ANPC a intensificat controalele pentru a depista eventuale practici de cartel sau speculă. Cu toate acestea, economiștii sunt sceptici că aceste măsuri vor avea un impact major, atâta timp cât cauzele fundamentale – costul energiei și deprecierea monedei – nu sunt rezolvate.
Banca Națională a României estimează că inflația alimentară va intra într-un trend descendent în a doua jumătate a anului 2026, pe măsură ce efectele de bază se atenuează și recoltele noi intră pe piață. Cu toate acestea, prognoza indică o medie anuală de peste 5%, mult deasupra țintei BNR. Consumatorii sunt sfătuiți să-și adapteze obiceiurile alimentare, să prefere produsele de sezon și să compare prețurile din mai multe magazine pentru a-și proteja bugetul.
România se află pe primul loc în UE la creșterea prețurilor la mâncare, cu o inflație alimentară de 7,6% în ianuarie 2026, față de media europeană de 2,5%. Cauzele principale sunt costul energiei, seceta din 2025 și deprecierea leului. Impactul asupra bugetelor familiilor este semnificativ, iar prognozele indică o temperare abia în a doua parte a anului.
