Coridorul Vertical din domeniul energetic și Coridorul de Mijloc, dedicate extinderii comerțului european cu Asia prin România și Portul Constanța, se conturează drept cele mai importante inițiative geoeconomice transfrontaliere ale țării noastre.
Declarația aparține ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, care a răspuns astfel unei întrebări adresate de un expert al Atlantic Council. Oficialul român a participat la o dezbatere organizată de prestigiosul think tank în marja reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, desfășurate la Washington.
”Testul nostru în regiune este unul de cooperare, este un test de integrare, de a face lucrurile împreună, în echipă. Să prezentăm proiecte într-o manieră coordonată. (…) Coridorul Vertical cred că este un proiect cheie pentru regiune. Este extrem de important și cred că acesta ar trebui să fie o prioritate pentru întreaga regiune. Noi suntem deja parte în proiect de la început, iar eu văd Coridorul Vertical combinat cu Coridorul de Mijloc.
Deci un coridor energetic de la nord la sud și apoi Coridorul de Mijloc, care este cea mai rapidă, ieftină și directă rută din Asia către Europa și din Europa către Asia, prin România, utilizând Marea Neagră, utilizând Portul Constanța. Acestea sunt 2 proiecte foarte valoroase, amândouă ar avea un impact incredibil asupra creșterii economice din România în următoarele decenii”, a declarat Nazare în discuția de la Atlantic Council.
Va putea rezolva Coridorul Vertical problema energetică a Europei prin diversificarea rutelor
Coridorul Vertical este un obiectiv de investiții strategic pentru regiune, care va ajuta la diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale și va crește securitatea aprovizionării pentru țările din Europa Centrală și de Est și din Balcani.
Obiectivul este sprijinit de guvernele din România, Grecia, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria şi Slovacia, iar el reprezintă un sistem extins de conducte, format din infrastructura actuală și viitoare, care include conducte, terminale de gaz natural lichefiat (inclusiv cel din Grecia) și facilități de stocare.
Acesta va transporta gaze naturale de la sud la nord, aducând gaze înspre Centrul Europei atât din zona Mării Caspice și Azerbaidjan cât și GNL de la terminalele din Grecia și Turcia, inclusiv GNL american. Asta va lega efectiv energetic Marea Egee de Marea Neagră.
Proiectul Coridorului Vertical a fost conceput la Transgaz, la nivelul anilor 2014 – 2015, materializându-se cu primul memorandum semnat la București în iulie 2017, și după aceea, în decembrie 2019, la Bruxelles. Un pas important a fost înregistrat la începutul lui 2024, când a fost semnat un Memorandum de Înțelegere de către operatorii din Republica Moldova (Vestmoldtransgaz), Ucraina (GTSO) și Slovacia (Eustream), memorandum care a validat cooperarea operatorilor de sisteme de transport gaze și GNL din Grecia (DESFA, Gastrade), Bulgaria (ICGB, Bulgartrangaz), România (Transgaz), Ungaria (FGSZ) și Slovacia (Eustream), în urma reuniunii organizate la București de către Transgaz în 11 ianuarie 2023.
Importanța în regiune a României este una semnificativă având în vedere poziția geografică și faptul că România dispune de interconectări funcționale semnificative cu țările vecine, este implicată în gazoductul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), iar gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău este pe deplin funcțional.
Coridorul Vertical se adaugă Coridorului Sudic de Gaze, care a schimbat deja semnificativ piața gazelor din Europa și a contribuit la reducerea dependenței de gazul rusesc.
Totodată, prin intermediul Coridorului Vertical de Gaze, Ucraina încearcă să-și folosească în continuare sistemul de transport al gazelor în regim revers (reverse flow), odată cu încheierea acordului de tranzit cu Gazprom la sfârșitul anului 2024. Până acum au existat probleme cu rezervarea de capacitate pe ruta Grecia – Ucraina cu mai multe runde eșuate, dar analiștii notează că asta se datorează cererii actualmente scăzute, războiului și alternativelor mai ieftine.
În același timp, merită notat că România este parte la așa-numitul Coridor Verde de Energie, prin care un cablu submarin de 1.195 km va aduce până la 4 GW de energie verde între Marea Caspică și Marea Neagră.
Pe de altă parte, Coridorul de Mijloc ar putea fi colacul de salvare pentru dezvoltarea economiei locale, a Portului Constanța – care a început în ultimii ani de război să își crească rolul comercial în regiune – și a porturilor dunărene.
Ruta comercială, intitulată și Ruta Internațională de Transport Trans-Caspică (Trans-Caspian International Transport Route), cu capetele în China și Europa, traversează pe ambele sensuri Kazahstanul, Marea Caspică, Azerbaidjanul, Georgia și Turcia, unde se intră prin calea ferată Baku-Tbilisi-Kars cu destinația Istanbul. La nord de România ruta se duce spre Polonia prin Ucraina. Ruta este deja operațională dar multiple părți din ea sunt în dezvoltare pentru creșterea capacității.
