În prezent, 8 din 10 americani dezaprobă modul în care Trump a abordat această problemă. Această cifră depășește nivelul de dezaprobare înregistrat de președinți în cazul războaielor eșuate, al gestionării defectuoase a crizelor și chiar al unor scandaluri majore precum Watergate, scrie CNN.
Un nou sondaj AP-NORC, publicat joi, a furnizat încă o dată nefavorabilă pentru Trump. Acesta a arătat că americanii îl dezaprobă în privința costului vieții cu o marjă uluitoare: 82% față de 17%.
Este rar ca americanii să cadă de acord asupra vreunui subiect politic, chiar și într-o proporție de 70%. Totuși, Trump a reușit să unească 8 din 10 americani împotriva modului în care a gestionat una dintre cele mai importante probleme ale țării.
Iar acest sondaj nu este un caz izolat. Iată o scurtă recapitulare a sondajelor recente pe această temă:
Trei sondaje recente au arătat că rata de aprobare a lui Trump în această privință a scăzut la un nivel de sub 20% – AP-NORC (17%), Reuters-Ipsos (17%) și Marquette Law School (19%).
De asemenea, trei sondaje au indicat o rată de dezaprobare de cel puțin 80% – AP-NORC (82%), Marquette (80%) și un sondaj CNN (80%).
Sondajele AP-NORC, Reuters-Ipsos, Marquette Law School și CNN arată toate că cel puțin 50% dintre republicani și-au exprimat dezaprobarea.
29% dintre republicanii care se identifică drept susținători MAGA și-au exprimat dezaprobarea, conform unui sondaj Fox News.
43% dintre persoanele care, în general, aprobă activitatea lui Trump și-au exprimat dezaprobarea față de modul în care acesta a gestionat inflația, potrivit sondajului CNN.
Între 63% și 72% dintre persoanele de rasă albă fără studii superioare și-au exprimat dezaprobarea în cadrul acestor sondaje, în ciuda faptului că acest grup constituie, probabil, segmentul demografic emblematic pentru susținerea lui Trump.
Nivelul de dezaprobare față de Trump este practic fără precedent
Nivelul de dezaprobare în cazul unei probleme atât de importante are puține precedente, deși George W. Bush s-a confruntat cu o rată de dezaprobare de 77% într-un sondaj CBS News/New York Times privind modul în care a gestionat economia spre sfârșitul mandatului său, după criza financiară din 2008. În 1980, același institut de sondare a indicat un vârf al dezaprobării față de Jimmy Carter pe această temă de 74%, pe fondul unei rate ridicate a șomajului și a inflației.
Unul dintre principalii factori responsabili pentru cifre atât de mari de dezaprobare pare să fie războiul. Iar conflictele armate au fost, în general, foarte nepopulare. Totuși, nu la fel de nepopulare precum modul în care Trump a gestionat problema costului vieții. Rata de dezaprobare a lui George W. Bush în legătură cu războiul din Irak a atins un maxim de aproximativ 70%.
Dezaprobarea față de retragerea ordonată de Joe Biden din Afganistan a atins un vârf de circa două treimi. Iar războiul din Vietnam l-a determinat pe Lyndon Johnson să renunțe la candidatura pentru realegere în 1968, deși rata sa de dezaprobare pe această temă se situa doar în jurul valorii de 60%.
De fapt, cea mai ridicată rată de dezaprobare înregistrată vreodată pentru un război pare să fie cea asociată lui Trump în cazul conflictului cu Iranul; un sondaj CNN a arătat că 73% dintre respondenți au dezaprobat modul în care a gestionat situația.
În ceea ce privește crizele, până la 64% dintre oameni au dezaprobat modul în care Bush a gestionat uraganul Katrina, iar rata de dezaprobare a lui Carter în timpul crizei ostaticilor din Iran a urcat până la aproximativ 55%. Nici măcar modul în care Trump a gestionat atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie (67% conform sondajelor CNN) nu a generat un dezechilibru atât de pronunțat precum cel dintre Trump și problema inflației din prezent.
Cât despre scandaluri, rata de dezaprobare a lui Ronald Reagan în cazul afacerii Iran-Contra a ajuns la 69% într-un sondaj Washington Post-ABC News din ianuarie 1987. Iar în plin scandal Watergate, până la 71% dintre americani dezaprobau activitatea lui Richard Nixon în problemele interne. (Nu dispunem de date concludente din acea perioadă privind gradul de aprobare strict legat de scandalul Watergate.)
Încearcă să paseze responsabilitatea către administrația Biden
Dacă tot am amintit de Nixon, și grațierile au pus la încercare toleranța americanilor. Însă, chiar și în cazul grațierii lui Nixon de către Gerald Ford — gest despre care se credea că îi va distruge cariera politică — rata de dezaprobare a rămas în jurul valorii de 50%, conform sondajelor centralizate de Roper Center for Public Opinion Research.
De altfel, cel mai aproape de pragul de 80% dezaprobare pe o problemă majoră a ajuns Trump anterior tot în urma unor grațieri controversate: cele acordate anul trecut persoanelor implicate în acte de violență pe 6 ianuarie. Un sondaj Pew Research Center a indicat că 74% dintre americani au dezaprobat acea decizie.
Se poate observa o tendință aici. Multe dintre problemele asociate cu cele mai ridicate rate de dezaprobare prezidențială îl vizează pe același președinte: Trump. Printre acestea se numără conflictul cu Iranul, atacul asupra Capitoliului din 6 ianuarie și grațierile conexe. Totuși, dezaprobarea cu care se confruntă în privința inflației depășește toate aceste probleme.
Se poate înțelege, astfel, de ce republicanii sunt brusc nerăbdători să adopte legi privind accesibilitatea financiară înainte de alegeri.
Într-un nou interviu acordat revistei Time și publicat joi, Trump a declarat că americanii nu ar trebui să-l considere responsabil pentru problemele legate de costul vieții și a pus din nou inflația pe seama lui Biden. (Și asta în condițiile în care inflația este mai mare astăzi decât era când Trump a preluat mandatul anul trecut.)
Însă sondajul AP-NORC este cel mai recent care sugerează că această strategie nu va funcționa. Acesta arată că 65% dintre americani au pus prețurile ridicate mai degrabă pe seama politicilor lui Trump decât pe factori care nu țineau de el. Cifra corespunzătoare pentru Biden, chiar înainte de alegerile de la jumătatea mandatului din 2022, a fost mult mai mică: 44%.
Poate că partidul lui Trump va reuși totuși să obțină rezultate bune la viitoarele alegeri de la jumătatea mandatului. Însă, dacă se va întâmpla acest lucru, va fi în pofida nemulțumirii istorice față de președinte în privința problemei considerate de alegători drept prioritatea numărul unu.
