Le promiteau locuri de muncă în Spania și le plăteau drumul, însă, odată ajunși, începea calculul datoriilor: transport, cazare, mâncare și deplasarea zilnică la câmp. Muncitori români ar fi lucrat până la 12 ore pe zi, fără repaus săptămânal, în timp ce aproape întregul salariu era reținut. Patru conaționali acuzați că au organizat exploatarea vor fi judecați la Valladolid, iar procurorii cer pedepse care însumează 45 de ani de închisoare.
Procesul este programat între 9 și 12 noiembrie, la Tribunalul Provincial din Valladolid. Acuzațiile privesc activitatea unei grupări familiale din Medina del Campo, care ar fi recrutat persoane vulnerabile din România pentru muncă în agricultură.
Potrivit relatării Europa Press, bazată pe actul de acuzare, presupusa rețea a funcționat de la sfârșitul anului 2017 până în primul trimestru din 2020. Cazul a început să fie investigat după o sesizare făcută în noiembrie 2019 la unitatea specializată UCRIF din Madrid.
Procurorii susțin că recrutarea viza persoane cu dificultăți economice grave și puțină școală, cărora li se promitea un loc de muncă în Spania. Transportul era organizat cu autocare de linie și achitat inițial de presupusul lider. La destinație, muncitorilor li se comunica însă că aveau de restituit costul călătoriei. Urma cazarea, pentru care trebuiau să plătească între 100 și 150 de euro lunar. În unele apartamente ar fi fost înghesuite până la 20 de persoane.
Actul de acuzare descrie inclusiv situații în care cupluri ar fi fost evacuate după ce și-au cerut banii rămași de încasat. Pentru transportul zilnic cu duba până la exploatațiile agricole se rețineau încă trei euro.
5,50 euro pe oră pe hârtie. Aproape nimic după rețineri
Potrivit acuzațiilor prezentate de presa spaniolă, muncitorii lucrau între nouă și douăsprezece ore pe zi, fără contracte și fără înregistrare în sistemul de asigurări sociale. Nu beneficiau de repaus săptămânal sau concediu plătit.
Remunerația teoretică era de 5,50 euro pe oră, dar presupusul lider ar fi reținut aproape toată suma, invocând cheltuieli cu hrana, combustibilul și rambursarea unor datorii fictive.
Procurorii descriu astfel un mecanism prin care oamenii munceau, dar nu reușeau să se elibereze de obligațiile financiare impuse de cei care îi aduseseră în Spania. Gruparea ar fi ajuns să coordoneze, în același timp, peste 80 de zilieri în campaniile agricole.
Pentru încasarea banilor și evitarea controalelor ar fi fost folosite societăți fără activitate reală și persoane interpuse, inclusiv firma Servicios Agrícolas Liliana SL.
Unii muncitori ar fi fost înregistrați prin înșelăciune ca lucrători independenți. În loc să primească protecția unui contract de muncă, aceștia ajungeau să acumuleze datorii față de sistemul spaniol de asigurări sociale. Anchetatorii au estimat la 136.324,70 euro suma minimă care ar fi fost spălată și au identificat transferuri către România de peste 28.000 de euro.
La perchezițiile din martie 2020 au fost găsite 20.100 de euro în numerar și documente privind activitatea. Ancheta a dus și la indisponibilizarea unor vehicule evaluate la 160.376 de euro.
Pentru Vasile C.U., indicat drept coordonator al grupării, procurorii cer 36 de ani de închisoare. Acuzațiile includ traficul de persoane în scopul exploatării prin muncă, impunerea unor condiții ilegale de muncă, spălarea banilor și apartenența la un grup infracțional. Pentru soția sa, Liliana G.U., sunt solicitați șapte ani de închisoare.
Ceilalți doi inculpați, Constantin U. și Gheorghe U., ar fi supravegheat echipele și ar fi asigurat transportul muncitorilor. Pentru fiecare dintre ei, acuzarea cere câte un an de închisoare.
Parchetul solicită și 80.000 de euro daune morale pentru fiecare victimă identificată în dosar. Aceste sume reprezintă pretențiile acuzării, nu despăgubiri deja acordate.
Un mecanism asemănător a fost descris de autoritățile spaniole într-un dosar distinct, anunțat pe 23 iunie 2026, în localitatea Caspe, provincia Zaragoza.
Ministerul spaniol de Interne a informat atunci că șapte persoane au fost eliberate și patru suspecți au fost reținuți într-o anchetă privind exploatarea unor muncitori recrutați în România.
Oamenilor li s-ar fi promis transport gratuit, însă, la sosire, li se cerea să lucreze două zile fără salariu pentru a achita călătoria. Polițiștii au identificat 91 de muncitori români cazați în containere prefabricate, în condiții precare.
În dosarul de la Valladolid, judecata celor patru inculpați urmează să înceapă săptămâna viitoare. Acuzațiile vor fi examinate de instanță, iar persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumția de nevinovăție.
