Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene și țara cu cea mai mare capacitate de stocare a gazelor naturale din Europa, intră în iarnă cu instalațiile sale de stocare umplute doar în proporție de 62%, mult sub obiectivul său de 80%. Deficitul semnificativ înseamnă că Berlinul va fi obligat să compenseze deficitul prin achiziții suplimentare de gaze naturale pe piața spot, într-un moment în care se așteaptă o creștere a cererii, iar prețurile vor fi supuse unei noi presiuni.
Dezvoltarea depășește limitele pieței germane, deoarece prezența sporită a țării pe piețele spot va intensifica probabil concurența pentru încărcăturile de gaze naturale și GNL disponibile. Având în vedere amploarea nevoilor Germaniei, achizițiile sale suplimentare ar putea pune presiune în creștere asupra prețurilor europene, crescând costurile de aprovizionare pentru restul UE.
Problema este agravată de faptul că Uniunea Europeană, în ansamblu, intră în iarnă cu rezerve puțin sub 75%, un nivel semnificativ sub performanța sa istorică. Prin urmare, incapacitatea Germaniei de a acumula rezerve energetice suficiente capătă o importanță deosebită pentru securitatea generală a aprovizionării continentului.
Instalațiile de stocare din Germania au o capacitate totală de aproximativ 250 terawați-oră (TWh). Cu o capacitate de doar 62% umplută, țara este mult sub obiectivul de a-și umple instalațiile de stocare la 80% înainte de începerea sezonului de încălzire.
Importanța acestui deficit este mare, având în vedere rolul Germaniei în balanța energetică europeană. Este cel mai mare consumator de gaze naturale din UE, iar instalațiile sale de stocare reprezintă un element crucial al securității energetice regionale.
Instalațiile de stocare a gazelor naturale nu acționează doar ca o rezervă pentru o țară. Ele ajută la echilibrarea cererii și ofertei pe piața europeană, în special atunci când consumul crește din cauza temperaturilor scăzute. În perioadele de vârf, gazele stocate pot acoperi până la o treime din cererea europeană.
Prin urmare, atunci când o piață atât de mare intră în iarnă cu rezerve semnificativ mai mici decât cele așteptate, apar nevoi suplimentare de aprovizionare. Germania va trebui să caute cantități mai mari de pe piață, posibil în concurență cu alte țări care vor avea nevoie și ele de gaze naturale.
Acest lucru ar putea pune presiune în creștere asupra prețurilor de referință europene, deoarece cumpărătorii concurează pentru aceleași mărfuri disponibile. Țările care depind în mare măsură de importurile de GNL și au posibilități limitate de aprovizionare alternativă sunt deosebit de vulnerabile.
Prețurile gazelor naturale europene au depășit deja 100 de euro pe megawatt-oră miercuri, pentru prima dată din decembrie 2022, când criza energetică cauzată de invazia rusă a Ucrainei era la apogeu.
Guvernul german a ales să nu-i oblige pe managerii de depozite să facă achiziții mai mari în timpul verii, bazându-se în principal pe mecanismele pieței și pe stimulentele economice.
Această alegere s-a dovedit problematică. În mod tradițional, lunile de vară sunt perioada în care țările europene cumpără gaze naturale pentru a-și umple instalațiile de stocare, deoarece prețurile sunt de obicei mai mici decât iarna.
Totuși, anul acesta condițiile au fost diferite. Întreruperile continue în furnizarea și transportul de mărfuri energetice prin Strâmtoarea Ormuz, combinate cu creșterea cererii de energie electrică din cauza valului de căldură din Europa, au menținut prețurile ridicate pe tot parcursul verii.
Prin urmare, companiile care administrau depozitele nu aveau un stimulent financiar puternic pentru a cumpăra cantități mari de gaze naturale la prețuri ridicate, în vederea depozitării acestora pentru iarnă.
Guvernul german, la rândul său, s-a abținut de la a interveni decisiv pentru a se asigura că instalațiile sunt umplute. Ministrul Energiei și Afacerilor Economice, Katherina Reiche, a ordonat în septembrie companiei energetice de stat Sefe să cumpere și să depoziteze gaze naturale suplimentare până la mijlocul lunii decembrie. Cu toate acestea, această intervenție a venit într-un moment în care marja pentru acoperirea deficitului se restrângea deja.
Ministerul german al economiei a recunoscut că țara nu va atinge obiectivul de 80%, admițând că ar fi fost mai bine dacă depozitele ar fi fost mai bine aprovizionate. De asemenea, a invocat evoluțiile internaționale și creșterea prețurilor drept motive principale ale întârzierii.
Poziția Germaniei a stârnit reacții în cadrul UE, Italia criticând deschis efectele pregătirilor întârziate ale Berlinului. Roma a reușit să atingă un grad de ocupare de 91% a propriilor depozite, plătind aproximativ 300 de milioane de euro pentru a asigura stocuri suficiente în perspectiva iernii.
Oficialul italian Alessandro Noce și-a exprimat nemulțumirea profundă a țării sale, argumentând că Italia este dublu împovărată: pe de o parte, de costul umplerii preventive a depozitelor și, pe de altă parte, de prețurile mai mari pe care le-ar putea cauza creșterea cererii din partea Germaniei.
Germania, însă, respinge acuzația că și-a transferat povara energetică către alte țări. Aceasta susține că sistemul european este acum mai rezistent decât în 2022, deoarece are o infrastructură de import de GNL mai extinsă și interconexiuni mai puternice între statele membre.
În ciuda nivelului scăzut de stocare, oficialii europeni par liniștitori în ceea ce privește riscul unor penurii naturale. Comisarul UE pentru energie, Dan Jørgensen, a declarat că nu se așteaptă nicio problemă de securitate a aprovizionării, în sensul unei incapacități de a satisface nevoile pieței.
Totuși, așa cum a subliniat el, pentru cetățenii care au deja dificultăți în a-și plăti facturile la energie, absența unor penurii reale nu este neapărat o evoluție liniștitoare.
Aceasta este dimensiunea cheie a problemei. Suficiența gazelor naturale nu depinde doar de disponibilitatea cantităților pe piața globală, ci și de costul la care acestea pot fi obținute.
Europa ar putea evita un scenariu de penurie naturală, dar se va confrunta cu prețuri semnificativ mai mari. Dacă Germania și alte țări sunt obligate să cumpere cantități mari în timpul iernii, creșterea cererii ar putea menține prețurile ridicate.
Impactul va fi mai amplu decât facturile la încălzire. Gazele naturale rămân o materie primă importantă și o sursă de energie pentru industrie și sunt utilizate și în generarea de energie electrică. Prin urmare, o creștere prelungită a prețurilor ar putea duce la creșterea costurilor de producție, la limitarea competitivității întreprinderilor europene și la transferul treptat asupra prețurilor produselor și serviciilor.
Eșecul Germaniei readuce în prim-plan dezbaterea despre dacă mecanismele pieței sunt suficiente pentru a asigura securitatea energetică a Europei.
Sebastian Heinermann, președintele asociației germane a operatorilor de stocare a gazelor naturale INES, susține că neîndeplinirea obiectivelor de stocare demonstrează necesitatea unor măsuri mai obligatorii, având în vedere iernile care urmează.
Printre propunerile luate în considerare se numără și instituirea unei obligații pentru furnizori de a menține stocuri specifice, pentru a crea o rezervă energetică strategică și a limita dependența de fluctuațiile ciclice ale pieței.
În același timp, Europa are în prezent unele avantaje față de criza energetică din 2022. Cererea de gaze naturale a scăzut cu aproximativ 20% din 2021, în timp ce dezvoltarea de noi terminale GNL, în special în Germania, a extins posibilitățile de import.
Aceasta nu înseamnă că piața este imună la noi crize. Dependența crescută de GNL expune Europa mai mult la prețurile internaționale, la concurența cu marii cumpărători din Asia și la perturbările geopolitice ale rutelor de transport maritim.
În același timp, Jørgensen a clarificat că UE nu intenționează să își revizuiască planul de interzicere a importurilor de GNL din Rusia de la începutul anului 2027, în ciuda îngrijorărilor legate de costurile energiei.
Gradul scăzut de ocupare a depozitelor germane nu prevestește neapărat o repetare a crizei energetice din 2022. Cu toate acestea, relevă faptul că piața europeană are încă deficiențe semnificative și că securitatea aprovizionării nu poate fi considerată de la sine înțeleasă.
Întrebarea cheie pentru lunile următoare nu este doar dacă va exista suficient gaz natural pentru a satisface cererea, ci și cât de scump va fi pentru Europa să îl cumpere.
Germania, datorită dimensiunii sale, are potențialul de a influența decisiv echilibrul. Dacă este forțată să facă achiziții masive în timpul iernii, ar putea intensifica concurența pentru mărfurile disponibile și ar putea crea noi presiuni asupra prețurilor în întreaga UE.
