Opoziția din Republica Moldova a inițiat procedura de suspendare a Maiei Sandu, cu 46 de semnături — cu mult sub cele 68 de voturi necesare. Analistul de politică externă Cătălin Buciumeanu explică pentru „Adevărul” de ce demersul nu are șanse reale, de ce acuzațiile sunt „un rechizitoriu ridicol” și de ce întreaga operațiune trebuie citită ca parte a ofensivei Federației Ruse pe flancul de est.
Analistul de politică externă Cătălin Buciumeanu analizează pentru „Adevărul” moțiunea de suspendare a președintei Maia Sandu, acuzațiile opoziției și contextul politic din Republica Moldova. El examinează șansele reale ale demersului — numărul de semnături strânse, pragul necesar, poziția celor cinci formațiuni din opoziție — și contextul mai larg în care acesta apare: declarația Maiei Sandu privind unirea cu România și modul în care a fost exploatată politic. Buciumeanu face și o paralelă cu inițiativa AUR de la București privind demiterea lui Nicușor Dan, susținând că astfel de demersuri destabilizează ambele state și servesc intereselor Federației Ruse.
„Motivele sunt, firește, închipuite. Cei 46 de deputați care au semnat moțiunea pentru suspendare pun în operă, practic, o întreagă operațiune de manipulare. Cumva, aceasta are legătură cu ofensiva Federației Ruse pe tot flancul de est. Pentru ca suspendarea să treacă, ar fi nevoie de 68 de voturi din 101. Partidul doamnei Maia Sandu are 55 de mandate, așa că mă îndoiesc că vor avea șanse să o suspende. În schimb, cele cinci formațiuni din opoziție – comuniștii, socialiștii, blocul Alternativa, partidul nostru și cei ai Democrației Acasă – vizează încălcarea separării puterilor, ingerințe în activitatea Guvernului și Parlamentului, a Justiției și Procuraturii. Toate acestea sunt motive de fațadă.
Bineînțeles, rolul opoziției este să aibă o poziție constructivă, în beneficiul cetățenilor moldoveni. Doar că acum pretinsele acuzații de abuz privind drepturile omului și retragerea cetățeniei unor persoane trebuie analizate: să ne uităm la cine sunt acele persoane. Și să vedem în ce fel, spre exemplu, economia Republicii Moldova a intrat într-o zonă de degradare după ce a primit suficiente fonduri de preaderare de la Uniunea Europeană. Adică, dacă ne uităm la substanța acestor alegații, întregul rechizitoriu făcut de opoziție este ridicol.”
În pericol suveranitatea Moldovei
Declarația Maiei Sandu privind unirea cu România a fost exploatată politic de opoziție, deși analistul Cătălin Buciumeanu subliniază că președinta a precizat clar că aderarea la UE rămâne obiectivul realist pentru perioada următoare — nu unirea imediată cu România. Disputa, spune el, trebuie citită în contextul mai larg al presiunilor Federației Ruse asupra regiunii.
„Declarația a fost folosită politic de adversari, însă ea nu reprezintă nici pe departe o dovadă sau un argument că Parlamentul și Guvernul Republicii Moldova ar urma o procedură iminentă de unire cu România”, spune Buciumeanu.
Cât despre șansele reale ale moțiunii, analistul le consideră neglijabile și face o paralelă cu situația din România, unde AUR strânge semnături pentru demiterea lui Nicușor Dan. În opinia sa, ambele demersuri urmăresc același scop: destabilizarea celor două state, în beneficiul Federației Ruse.
Scopul: dezbinarea moldovenilor
Analistul explică mizele partidelor extremiste din România și Republica Moldova și modul în care acestea pot exploata nemulțumirile legitime ale populației pentru a-și consolida capitalul politic și a slăbi încrederea în instituțiile statului. În opinia sa, destabilizarea societății și erodarea încrederii în liderii aleși fac parte dintr-un mecanism mai larg de manipulare. „Important este ca societatea să nu fie unită în jurul unui lider, să nu creadă în acel lider, iar încrederea societății în propria conducere să fie destructurată. Acestea fac parte din manualul de manipulare al Federației Ruse, oriunde în Occident”, afirmă acesta.
Cât de posibilă e o candidatură a Maiei Sandu la președinția României? Expert în leadership european: „E o proiecție politică ce merită explorată”
El dă ca exemplu protestele recente din România, despre care spune că au pornit de la revendicări legitime ale oamenilor, dar au fost ulterior deturnate politic. „Oameni care au ieșit în stradă dorindu-și lucruri pe care este normal să le ceară, dar care au fost pur și simplu deturnate de un anumit partid, partidul AUR, care a încercat să obțină cu totul altceva în scop politic.”
În ceea ce privește Republica Moldova, analistul atrage atenția și asupra lipsei unui lider de opoziție cu un sprijin suficient de larg pentru a deveni un succesor evident al Maiei Sandu. El invocă un sondaj IMAS din această vară, potrivit căruia Igor Dodon ar fi obținut 13,9%, iar Vasile Costiuc 9,9%, în timp ce aproape un sfert dintre respondenți nu au indicat un candidat sau nu au știut ce să răspundă. „Deci este destul de complicat”, concluzionează analistul.
Ce s-ar întâmplă în cel mai negru scenariu
Ce consecințe ar avea suspendarea Maiei Sandu? România s-ar putea trezi cu un al doilea stat instabil la graniță, ceea ce ar complica semnificativ relația Bucureștiului cu Republica Moldova și eforturile de apropiere a acesteia de Uniunea Europeană. „Pentru că România are un interes direct ca Republica Moldova să fie un pol de stabilitate, și nu un nou front cu un stat greu de gestionat. Și așa avem probleme pe granița româno-ucraineană, cu un stat aflat în război cu toți. Republica Moldova ar fi al doilea stat incert cu graniță directă cu România.”
În același timp, analistul indică și variantele prevăzute de Constituția Republicii Moldova pentru preluarea interimatului funcției prezidențiale.
„Dar în cazul în care se întâmplă o minune ca asta, deși este greu de crezut, Constituția Republicii Moldova indică mai întâi președintele Parlamentului, care este Igor Grosu. Iar dacă nu este el, următorul pe listă este chiar prim-ministrul, Vasile Tofan, în cazul vacantării funcției. Ce ar însemna asta pentru România? Un dezastru.”
Anunțul Opoziției
Amintim că, opoziția parlamentară din Republica Moldova a anunțat inițierea procedurii de suspendare a președintei Maia Sandu, acuzând-o de încălcarea Constituției, uzurparea puterii și subminarea statului de drept. Inițiativa, semnată de 46 de deputați, a fost înregistrată la Parlament.
Președinția a transmis că suspendarea este un drept prevăzut de Constituție, în timp ce Maia Sandu a calificat anterior demersul drept „ipocrizie” și i-a acuzat pe inițiatori că servesc interesele Moscovei.
Constituția permite suspendarea președintelui cu votul a două treimi dintre deputați. Opoziția nu deține însă singură suficiente voturi. Dacă suspendarea ar fi aprobată, în cel mult 30 de zile ar trebui organizat un referendum pentru demiterea președintelui.
