Dezintegrarea vechiului centru politic european a prins avânt odată cu alegerile care au avut loc în weekend în două state germane. Aspectul despre care presa vorbește insuficient e ascensiunea extremei stângi, urmașii comuniștilor câștigând la Berlin.
Urmașii comuniștilor prind avânt în Germania
În două state au avut loc alegeri duminică: Mecklenburg-Pomerania de Vest și zona metropolitană Berlin. Grosul atenției în primul caz s-a concentrat pe prăbușirea susținerii pentru creștin-democrații (CDU) de centru-dreapta. Pentru prima dată în istoria lui, partidul a căzut sub pragul de 5% necesar pentru a obține locuri în parlamentul statal. Dreapta anti-sistem, Alternativă pentru Germania (AfD), a ieșit pe primul loc cu aproape 40% din voturi, repetându-și succesul de luna aceasta de la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt.
Berlinul ilustrează o altă problemă. Marele învingător e Die Linke („Stânga”), succesorul vechiului partid comunist al Germaniei de Est. Șefa acestuia, Elif Eralp, se bucură să fie comparată cu primarul New Yorkului Zohran Mamdani. A avut o campanie în stil Mamdani, axată pe „soluții” socialiste precum naționalizarea locuințelor private [de către municipalitate, nu guvernul federal – n.trad.]. E clar de rău, dat fiind și flirtul Berlinului de-a lungul anilor cu plafonarea chiriilor și alte politici economice de extrema stângă, care inevitabil vor duce la dezastru.
Chiar mai gravă e însă provocarea antisemitismului. Dintotdeauna o problemă la stânga politică, aceasta s-a agravat chiar mai mult în interiorul Die Linke în ultimii ani. Partidul s-a scindat în 2024 din cauză că liderii lui nu s-au putut înțelege să publice o rezoluție de condamnare a invadării Israelului de către Hamas pe 7 octombrie 2023. Succesul electoral al partidului, inclusiv cel de duminică de la Berlin, se bazează pe o coaliție cu alegătorii musulmani și cu antisemiți stângiști de școală mai veche, care îi văd oriunde și oricând pe evrei ca pe niște colonizatori oprimanți.
Eralp, fiică a unor imigranți turci, a încercat să se împotrivească acestui curent din cadrul propriului partid, iar uneori chiar membri ai acestuia devin victime ale invectivelor antisemite. Însă partidul se dovedește a fi imposibil de condus sub acest aspect, în primul rând pentru că antisemitismul e extrem de răspândit în baza lui electorală. Lucru care face din Die Linke o amenințare pentru municipalitatea Berlinului, dată fiind explozia incidentelor antisemite în capitala germană după 2023, numai anul trecut având loc 2.197.
Astfel, Die Linke e imaginea în oglindă a AfD. Ambele partide încearcă să profite de nemulțumirea alegătorilor față de partidele de centru, dar concomitent tolerează, ba chiar și încurajează, antisemitismul în rândurile proprii. Diferența e aceea că partidele consacrate admit pericolul AfD-ului și încearcă să-l izoleze de putere printr-un cordon sanitar.
Însă la Berlin Verzii și social-democrații (SPD) de centru-stânga s-ar putea să formeze o coaliție de guvernare cu Die Linke, aducând extrema stângă la putere. Și în Mecklenburg-Pomerania de Vest SPD va încerca să izoleze AfD-ul formând o coaliție cu Verzii și Die Linke.
Presa internațională e, ca de obicei, îngrijorată de AfD. Și are și motive din belșug, dat fiind că Friedrich Merz, cancelarul CDU, se luptă să-și mențină funcția pe fondul dezastrului din Mecklenburg-Pomerania de Vest. A venit însă vremea să fie recunoscut și pericolul-pereche care se ridică de la stânga.
Die Linke, urmașul direct al partidului comunist
La 45 de ani, Elif Eralp tocmai a condus Die Linke spre victorie în alegerile regionale de la Berlin. Fiică de refugiați turci, această activistă și-a lăsat amprenta alegând locuințele ca piatra de temelie a campaniei sale. Un profil al unei noi figuri în ascensiune a stângii berlineze, care ar putea acum candida la funcția de primar al capitalei Germaniei.
“CDU expropriat”, titrează cotidianul de stânga “Taz”, a doua zi după victoria partidului Die Linke la Berlin. Jocul de cuvinte rezumă principala promisiune de campanie a partidului de stânga, condus de Elif Eralp: returnarea către sectorul public a unor locuințe deținute de marile grupuri imobiliare pentru a combate criza locuințelor.
Cu 25,7% din voturi, Die Linke (Partidul Stângii) a ieșit învingător la alegerile regionale din 20 septembrie, devansând CDU (18,8%) și AfD (16,3%). Pentru mișcare – care a provenit din Partidul Socialist Unit din Germania, care a guvernat în Germania de Est – obținerea unui astfel de rezultat în capitală este o victorie istorică de la reunificare. Această victorie ar putea-o propulsa pe Elif Eralp, în vârstă de 45 de ani, la Rotes Rathaus (primăria), sediul capitalei, dacă reușește să formeze o coaliție cu social-democrații (SPD) și Verzii.
Platforma ei se bazează pe o singură promisiune: accesul la locuințe într-un oraș în care chiriile s-au dublat practic într-un deceniu. “Vreau ca oamenii să își poată permite în continuare locuințe”, a repetat ea pe tot parcursul campaniei. Pe site-ul său web, ea prezintă un pandantiv de aur cu cuvântul “Mietendeckel” – plafonare chirie, în engleză. De asemenea, ea dorește să implementeze rezultatul referendumului din 2021 privind “socializarea” locuințelor deținute de marii proprietari, aprobat de 59% dintre alegători, dar niciodată pus în aplicare. Aproximativ 220.000 de locuințe ar putea fi afectate.
Măsura este controversată, în special din cauza costului său, estimat conform diverselor ipoteze la o sumă între câteva miliarde și câteva zeci de miliarde de euro, deși Die Linke susține că veniturile din chirii încasate de oraș ar permite recuperarea treptată a acestei sume.
Povestea vieții lui Elif Eralp este strâns legată de activismul său politic. Născută la München în 1981, este fiica a doi socialiști turci care au fugit din țara lor după lovitura de stat militară din 1980. În adolescență, a participat la proteste antinucleare și antirasiste. După ce a studiat Dreptul, a lucrat pentru grupul parlamentar Die Linke din Bundestag. S-a mutat la Berlin la începutul anilor 2010 și s-a implicat în lupta împotriva rasismului, evacuărilor și gentrificării.
Aleasă în parlamentul regional în 2021, ea locuiește în continuare în Kreuzberg, un cartier muncitoresc din oraș, cu soțul și cei doi copii ai lor. “Oameni ca mine nu ajung în mod normal primar în această țară”, afirmă ea într-un videoclip de campanie. Dacă va fi aleasă, ar putea deveni prima persoană de origine turcă ce va conduce Berlinul.
Pentru a câștiga electoratul, Elif Eralp și-a concentrat campania pe probleme sociale și a intensificat campaniile electorale din ușă în ușă. De asemenea, nu a ezitat să vorbească despre subiecte precum insecuritatea și murdăria, probleme față de care stânga, în general, adoptă puțină poziție.
Stilul ei – blugi, adidași, jachetă bomber, cercei rotunzi și ruj – contrastează puternic cu imaginea tradițională a partidului Die Linke. Această transformare oglindește imaginea partidului. “Die Linke era odată un partid de pensionari est-germani, care locuiau adesea la țară”, explică politologul Markus Kollberg în “Financial Times”. “Acum, alegătorul său tipic este o tânără femeie de la oraș. Partidul s-a schimbat complet”.
Eralp revendică, de asemenea, influența lui Zohran Mamdani, ales primar al New York-ului în 2025. “Succesul unui socialist democrat în New York, în inima capitalismului, este o realizare remarcabilă”, a declarat Eralp înainte de alegeri. “Am schimbat multe idei”, spune ea. Echipele celor doi candidați au făcut, într-adevăr, schimb de informații, iar un strateg din partidul lui Mamdani a călătorit chiar la Berlin în primăvară pentru a consilia Die Linke. Pe lângă problema locuințelor, lupta împotriva extremei drepte a fost, de asemenea, un punct cheie al campaniei sale, coincizând cu ascensiunea Alternativei pentru Germania (AfD) în țară.
Victoria sa electorală, însă, nu îi garantează lui Elif Eralp un loc în primărie. Die Linke a ieșit învingător, dar trebuie să găsească parteneri pentru a forma o majoritate în parlamentul regional. SPD și Verzii sunt potențiali aliați, dar problema locuințelor este deja un punct major de dispută. Steffen Krach, candidatul social-democrat, s-a opus planului de expropriere a marilor proprietari și a sugerat că această măsură ar putea împiedica un acord cu Die Linke.
