Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie care clarifică definitiv modul în care sunt remunerați medicii care asigură garda la domiciliu, punând capăt unei dispute juridice cu implicații financiare importante pentru spitale și personalul medical.
Judecătorii au stabilit că medicii nominalizați să asigure asistența medicală de urgență prin chemări de la domiciliu vor fi plătiți, pentru perioada în care se află în gardă, cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază, fără acordarea sporurilor de gardă prevăzute pentru activitatea desfășurată efectiv în spital.
Ce a decis Înalta Curte
Hotărârea a fost pronunțată în urma unei sesizări formulate de Curtea de Apel Craiova într-un litigiu dintre un medic și Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu.
Problema aflată în discuție era dacă medicii care asigură garda la domiciliu pot beneficia, pe lângă plata de 40% din salariul orar, și de sporurile de până la 75% sau 100% acordate pentru gărzile efectuate în afara programului normal de lucru.
Înalta Curte a stabilit că răspunsul este negativ.
„Medicii care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență prin chemări de la domiciliu sunt salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază (…) fără ca la remunerația astfel calculată să fie adăugate sporurile reglementate de lege”, se arată în dispozitivul deciziei.
Care este diferența dintre garda la domiciliu și garda efectivă
În motivarea deciziei, judecătorii explică faptul că există o diferență esențială între medicul aflat în spital și medicul care se află acasă, dar este obligat să fie disponibil pentru intervenție.
În timpul gărzii la domiciliu, medicul trebuie să răspundă solicitărilor și să ajungă la unitatea medicală într-un interval de maximum 20 de minute dacă este chemat. De asemenea, trebuie să își mențină capacitatea fizică și psihică necesară intervenției în caz de urgență.
Înalta Curte consideră însă că această obligație de disponibilitate nu este echivalentă cu munca efectiv prestată într-o gardă desfășurată în spital.
Prin urmare, pentru perioada în care medicul doar așteaptă eventuale solicitări se aplică plata redusă, de 40% din tariful orar.
Judecătorii au făcut însă o precizare importantă.
Dacă medicul este chemat efectiv la spital și desfășoară activitate medicală, orele respective nu mai sunt considerate simplă gardă la domiciliu.
Aceste ore devin ore de gardă efectiv prestate și sunt remunerate potrivit regimului obișnuit, care include salariul orar și sporurile de până la 75% pentru zilele lucrătoare sau până la 100% pentru zilele de repaus săptămânal și sărbători legale.
Miza financiară a procesului
Litigiul care a generat sesizarea avea o valoare semnificativă.
Potrivit datelor din dosar, un medic a solicitat diferențe salariale aferente ultimilor ani, iar prima instanță îi acordase peste 200.000 de lei reprezentând drepturi salariale și actualizări.
Instanța care a sesizat Înalta Curte a arătat că există un impact financiar important, deoarece astfel de pretenții pot apărea și în alte unități medicale din țară.
Hotărârea a fost pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și este obligatorie pentru toate instanțele din România.
