Ministrul turc de interne, Mustafa Çiftçi, a făcut o declarație foarte interesantă, în care a vorbit despre „marele său vis”: Ierusalimul să devină sub ocupație turcească. „M-am rugat mereu ca Allah să-mi acorde funcția de guvernator al Ierusalimului, chiar și pentru o zi. Cred că acele locuri vor fi din nou ale noastre”, spune oficialul turc, conform publicației Yenisafak. Declarația a stârnit un adevărat scandal diplomatic între Turcia și Israel, Tel Avivul reacționând în termeni duri. De asemenea, istoricul român Ionuț Cojocaru avertizează însă că revendicările Turciei trebuie văzute într-un context mai larg și complex.
Declarația care a stârnit scandalul
Ministrul de interne, Mustafa Çiftçi, a făcut declarații care au entuziasmat sala la ședința Consiliului Consultativ Provincial al Partidului AK, desfășurată în Çorum, orașul său natal și fostul său loc de serviciu. Referindu-se la perioadele anterioare de guvernator în discursul său de la pupitru, ministrul Çiftçi a transmis marea dragoste și rugăciunea Ierusalimului pe care o poartă în inimă, cu următoarele cuvinte: “Când eram guvernator, am primit o rugăciune de la Allah Atotputernic. După cum știți, după ce am fost guvernator aici timp de cinci ani, am fost numit la Erzurum. Am lucrat acolo doi ani și jumătate. Rugăciunea mea, în care am crescut, a fost: Fie ca Allah să-mi dea guvernarea Ierusalimului, chiar și pentru o zi…”
Atrăgând atenția asupra perioadelor de libertate și victorie din Damasc, Alep și Karabah, ministrul de interne Mustafa Çiftçi a declarat că crede cu tărie că Ierusalimul, „inima geografiei islamice”, va fi cu siguranță eliberat într-o zi. “Ca și în trecut, acele locuri vor fi din nou ale noastre. Sper să revină sub conducerea noastră și să fie eliminată”, a spus Çiftçi, afirmând că cea mai mare putere din spatele acestei convingeri este viziunea leadershipului, „pentru că avem un lider global precum Recep Tayyip Erdoğan, un lider mondial”. Aceste cuvinte ale ministrului Çiftçi au fost aplaudate mult timp de membrii partidului din sală, notează sursa citată.
Reacția Israelului
Comentariile au stârnit critici dure din partea Israelului, Ministerul israelian de Externe spunând că “Imperiul Otoman a dispărut” și că Ierusalimul “va rămâne capitala eternă a Israelului”: „se trezească și să miroasă cafeaua.”
Ministrul Apărării, Israel Katz, a spus și el: “Ministrului de interne turc care visează să administreze Ierusalimul și aruncă amenințări, spun următorul lucru: Ierusalimul nu este Constantinopol, iar Statul Israel nu este un Imperiu Cruciat în destrămare.”
“Israelul este un stat puternic și hotărât care și-a dovedit capacitatea de a se apăra împotriva oricărei amenințări”, a scris Katz într-o declarație în limba turcă pe X.
“Ierusalimul a fost capitala poporului evreu timp de 3.000 de ani și va rămâne capitala Israelului pentru totdeauna”, a spus el. “Tu și Imperiul Otoman la care visează Erdoğan, pe de altă parte, v-ați prăbușit și nu vă veți mai întoarce niciodată.”
“Din păcate, nu ați învățat nimic din moștenirea lui Atatürk, care a lucrat pentru transformarea Turciei într-un stat modern; dimpotrivă, lucrați pentru a trage Turcia înapoi într-o eră întunecată și înapoiată,” a adăugat Katz.
Relația Turciei cu Israelul
Relațiile Israelului cu Turcia, care au fost odată cele mai puternice ale statului evreu cu orice țară din regiune, s-au deteriorat drastic în ultimii ani, mai ales de la începutul războiului din Gaza, după atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023.
De atunci, Erdogan a fost unul dintre cei mai critici lideri străini ai Israelului, acuzând Ierusalimul de genocid și crime de război, lăudând mandatele de arestare ale CPI împotriva liderilor israelieni și cerând ONU să recomande folosirea forței împotriva Israelului.
Părerea istoricului Ionuț Cojocaru
Istoricul Ionuț Cojocaru, expert în ceea ce înseamnă Turcia, a explicat, pe blogul său, faptul că o astfel de declarație nu trebuie văzută ca ceva banal, ci reprezintă o viziune mai amplă a Turciei ultimilor ani, ba chiar cu bătaie lungă pentru anii ce vor urma.
„Chiar dacă asemenea declarații pot servi unor obiective tactice de politică internă, ele nu trebuie tratate exclusiv ca simple exerciții retorice. Discursul liderilor AKP reflectă o viziune ideologică în care memoria imperială otomană, solidaritatea islamică și ambiția geopolitică contemporană se întrepătrund. După schimbările recente din Siria (căderea regimului Assad) și succesele turce/azerbaidjene în Caucaz, discursul lui Çiftçi se înscrie într-un pattern mai larg al AKP: invocarea gloriei Imperiului Otoman (sub care Ierusalimul a stat până în 1917) și legarea ei de „victoriile” actuale ale Turciei. De-a lungul timpului Erdoğan a mai făcut asemenea declarații. Când a inaugurat transformarea Sfintei Sofia din nou în moschee, a declarat: ‘Cu voia lui Allah, renașterea Sfintei Sofia, va fi mesagerul eliberării Al Aqsa’”, a explicat Cojocaru, pe blogul său.
„Dincolo de exagerările propagandistice și de calculele electorale, asemenea declarații arată cât de departe s-a îndepărtat discursul oficial al Ankarei de paradigma kemalistă a statului-națiune. Ierusalimul nu este doar un simbol al cauzei palestiniene în retorica AKP. El devine expresia unei ambiții mai largi: aceea de a proiecta Turcia drept centru politic și spiritual al unei lumi musulmane aflate în căutarea unui nou lider”, a mai explicat Ionuț Cojocaru.
