Telefoanele mobile ar putea fi interzise elevilor nu doar în timpul orelor, ci și în pauze, potrivit unui proiect de lege care vizează reducerea dependenței digitale în școli. Inițiativa vine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari legate de scăderea capacității de concentrare, problemele emoționale și utilizarea excesivă a rețelelor sociale în rândul adolescenților.
Deputata Raluca Turcan propune un proiect de lege care vrea să schimbe radical regulile privind folosirea telefoanelor în școli. Inițiativa prevede ca telefoanele să fie colectate nu doar în timpul orelor, ci și în pauze, iar măsurile să fie însoțite de monitorizare audio-video acolo unde este necesar, consiliere psihologică și implicarea obligatorie a părinților.
Cifre îngrijorătoare despre adolescenții din România
Datele invocate în sprijinul inițiativei sunt greu de ignorat. România ocupă primul loc din 40 de state într-un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății privind utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților.
Peste 22% dintre copiii români cu vârste între 11 și 15 ani manifestă semne asociate dependenței de telefon și de rețele sociale: irascibilitate, neliniște, incapacitate de concentrare și reacții emoționale intense la feedback negativ.
Profesorii spun că ajung să petreacă tot mai mult timp gestionând conflicte, stări de agitație și reacții emoționale, în loc să predea efectiv. Iar violența din școli nu mai poate fi explicată doar prin lipsa de disciplină. În spatele multor comportamente se află o generație crescută cu ecranul ca principal mecanism de reglare emoțională.
Ce fac alte țări europene
România nu este singura țară care încearcă să limiteze accesul elevilor la telefoane în timpul programului școlar. Mai multe state europene au introdus deja restricții similare.
Olanda a introdus restricții naționale privind telefoanele în clase încă din ianuarie 2024. Potrivit unui studiu comandat de guvern, 75% dintre licee au raportat că elevii se concentrează mai ușor, 59% au observat o îmbunătățire a mediului social, iar 28% au constatat rezultate școlare mai bune.
Suedia merge și mai departe. Din toamna anului 2026, toate școlile vor colecta telefoanele elevilor cu vârste între 7 și 16 ani și le vor păstra până la finalul zilei, ca parte a uneia dintre cele mai ample reforme educaționale din ultimele decenii.
Belgia, Grecia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Portugalia și Finlanda au adoptat, la rândul lor, restricții privind folosirea telefoanelor în școli, cu reguli diferite de aplicare, dar cu același obiectiv: școala trebuie să rămână un spațiu al învățării, nu al derulării continue pe ecran.
Ce prevede proiectul din România
Proiectul propus în România merge dincolo de o simplă interdicție la ore. Inițiativa vizează limitarea accesului la telefoane inclusiv în pauze, tocmai pentru că pauza este momentul în care creierul copilului ar trebui să se deconecteze digital și să se reconecteze uman.
Propunerea include și monitorizare audio-video în situațiile în care specialiștii consideră necesar, consiliere psihologică pentru elevii cu comportamente de risc și implicarea activă a părinților.
Măsura ar urma să fie aplicată unitar în toate școlile, astfel încât regulile să nu mai fie interpretate diferit de la o unitate de învățământ la alta.
De ce simpla interdicție nu este suficientă
Există însă și voci critice, iar acestea nu pot fi ignorate. Experiența altor state arată că interzicerea telefoanelor poate aduce costuri suplimentare și presiune pe personalul școlilor, mai ales acolo unde aplicarea regulii presupune supraveghere constantă.
O interdicție fără psihologi în școli, fără profesori pregătiți să gestioneze emoțiile copiilor și fără alternative reale pentru elevi riscă să rezolve doar o parte a problemei.
Raluca Turcan propune, în acest sens, activități de grup, sport, lectură și socializare reală, ca înlocuitori concreți ai timpului petrecut pe telefon.
Întrebarea nu mai este doar dacă telefoanele afectează atenția copiilor. Datele arată deja că utilizarea excesivă poate avea efecte asupra concentrării, relațiilor sociale și echilibrului emoțional. Marea provocare este cum poate fi aplicată o astfel de măsură fără ca școala să devină doar un spațiu al interdicțiilor, ci unul în care copiii învață din nou să fie prezenți, atenți și conectați unii cu alții.
