România intră într-o săptămână cu miză majoră pentru economie, în care urmează să fie publicate datele preliminare privind PIB-ul din primul trimestru, noile date privind inflația, producția industrială și decizia de politică monetară a Băncii Naționale a României. În fundal, criza politică declanșată după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului condus de Ilie Bolojan continuă să apese asupra cursului de schimb și asupra așteptărilor privind dobânzile.
Estimările Erste Bank
Analiștii Erste Bank estimează că BNR va menține dobânda de politică monetară la 6,50% și că nivelul va rămâne neschimbat până la finalul anului, în contextul deprecierii recente a leului și al unei inflații aflate din nou pe o traiectorie ascendentă. Potrivit analizei Erste, publicată luni, România se află printre economiile din regiune în care decizia băncii centrale este direct influențată de combinația dintre slăbirea monedei, presiunile inflaționiste și incertitudinea politică.
„Săptămâna aceasta va aduce o combinație de date preliminare privind PIB-ul pentru primul trimestru, actualizări privind inflația și o decizie a băncii centrale. În România, pe fondul crizei politice actuale, se așteaptă ca banca centrală să mențină rata dobânzii de referință la 6,50% și să o păstreze la acest nivel până la sfârșitul anului, ca urmare a deprecierii recente a monedei naționale și a traiectoriei ascendente a inflației”, arată raportul Erste.
Inflația ar putea sări peste 10%
Estimarea Erste indică o accelerare a inflației anuale în aprilie până la 10,4%, de la 9,9% în martie. Creșterea ar urma să fie determinată de efecte de bază nefavorabile și de majorarea prețurilor la combustibili. Datele INS pentru martie arătau deja o inflație anuală de 9,9%, cu scumpiri importante la servicii și mărfuri nealimentare.
În aceste condiții, BNR nu are spațiu pentru reducerea dobânzii-cheie, chiar dacă economia dă semne de slăbiciune. La ședința de la finalul acestei săptămâni, programată pe 15 mai 2026, banca centrală va discuta și noua proiecție de inflație, care urmează să fie făcută publică ulterior. Analiștii Erste se așteaptă ca prognoza să fie revizuită în sus, pe fondul prețurilor ridicate la energie și al deprecierii monedei naționale.
PIB-ul, la limita unei noi contracții
Un alt punct important al săptămânii îl reprezintă datele preliminare privind PIB-ul din primul trimestru. Erste estimează o contracție de 0,1% față de trimestrul anterior și de 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele de înaltă frecvență indică o evoluție relativ stabilă de la un trimestru la altul, dar riscurile sunt înclinate în jos.
O scădere de 0,1% este redusă și poate fi revizuită ulterior, însă ar confirma fragilitatea economiei după ce România a intrat deja în recesiune tehnică la finalul anului trecut. Potrivit datelor INS, PIB-ul a scăzut în trimestrul IV din 2025 cu 1,9% față de trimestrul III, după ce economia fusese deja pe minus în trimestrul III. Două trimestre consecutive de scădere față de trimestrul precedent au marcat intrarea economiei în recesiune tehnică.
Practic, datele din primul trimestru al acestui an vor arăta dacă economia a reușit să iasă rapid din zona de contracție sau dacă slăbiciunea din a doua parte a anului trecut se prelungește. Pentru întregul an 2025, economia a rămas pe creștere, însă ritmul a fost foarte redus, iar ultimele două trimestre au arătat o deteriorare vizibilă a activității economice.
Industria rămâne pe minus
Raportul Erste anticipează și publicarea datelor privind producția industrială din martie, pentru care estimarea este de minus 1,9% față de aceeași lună a anului trecut. Totuși, analiștii se așteaptă la o evoluție lunară pozitivă, pe baza indicatorilor de încredere.
Industria rămâne astfel unul dintre punctele slabe ale economiei, într-un context în care cererea externă este modestă, costurile de producție au rămas ridicate, iar firmele sunt prudente în privința investițiilor. Evoluția sectorului industrial va conta inclusiv pentru datele privind PIB-ul, mai ales într-un moment în care consumul nu mai poate susține singur creșterea economică.
Leul, între stabilizare și risc politic
Cea mai vizibilă reacție a pieței la criza politică a fost deprecierea leului. Săptămâna trecută, moneda națională a atins un minim istoric în raport cu euro, după adoptarea moțiunii de cenzură împotriva guvernului minoritar condus de Ilie Bolojan. Ulterior, cursul EUR/RON a revenit sub 5,25 lei/euro, însă Erste avertizează că rămâne neclar cum va fi rezolvat impasul politic și dacă viitorul guvern va respecta traiectoria de consolidare fiscală și pașii necesari pentru atragerea banilor rămași din PNRR.
Cursul oficial anunțat de BNR luni, 11 mai, a fost de 5,2222 lei pentru un euro, în scădere față de 5,2364 lei/euro vineri și sub maximul istoric de 5,2688 lei/euro înregistrat miercurea trecută. Stabilizarea s-a produs însă la un nivel mult mai slab al leului decât cel cu care piața era obișnuită înainte de escaladarea crizei politice.
În paralel, randamentele obligațiunilor de stat în monedă locală din Europa Centrală și de Est au scăzut, iar România a avut o corecție importantă pe maturitatea de 10 ani, de aproximativ 30 de puncte de bază într-o săptămână. Randamentele au revenit sub 7%, până la 6,99%, după ce cursul EUR/RON s-a stabilizat la un nivel mai slab.
În esență, evoluțiile următoare ale leului și ale costurilor de finanțare ale statului depind de rapiditatea cu care va fi închisă criza politică și de credibilitatea noului guvern în privința consolidării fiscale. În lipsa unui semnal clar, presiunile pot reveni rapid, mai ales într-un context în care inflația ar putea trece din nou peste pragul de 10%, iar BNR este obligată să țină dobânzile sus pentru a apăra stabilitatea prețurilor și a monedei.
