Lipsa unui guvern cu puteri depline în lunile dinaintea expirării termenelor pentru proiectele PNRR poate sabota toate șansele ca România să mai obțină cele 10 miliarde de euro rămase de absorbit, până în august. Mai mult de atât, penalitățile se pot strânge până la un cumul de 7,3 miliarde de euro.
Fiecare reformă sau jalon neîndeplinit atrage după sine penalități financiare clare. Potrivit ministrului Dragoș Pîslaru, penalitățile sunt masive, iar valoarea lor reflectă importanța fiecărei reforme pentru întregul plan.Conform declarațiilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, există un număr de 14 reforme esențiale, considerate critice, pentru care neîndeplinirea atrage automat o penalitate uriașă, cuprinsă între 770 de milioane de euro și aproape un miliard de euro pentru fiecare dintre ele.Mai mult decât atât, în afara acestor 14 reforme majore, există și zeci de alte jaloane și ținte, fiecare cu propriul risc financiar.
Ce penalități riscă România
De pildă, autoritățile au transmis că pentru anumite jaloane neîndeplinite valoarea penalității poate depăși 70 de milioane de euro per jalon, iar în domeniul energiei, riscul de penalități este estimat la peste 167 de milioane de euro pentru un singur program.Suma totală a acestor penalități individuale se adună, ajungând până la 7,3 miliarde de euro doar din nouă jaloane critice, iar impactul cumulat al tuturor reformelor și investițiilor nefinalizate poate duce la o pierdere totală de până la 10 miliarde de euro.
Ce obiective mai are România de îndeplinit?
În esență, toate proiectele și reformele care nu au termene de finalizare anterioare lunii august 2026 sunt neîndeplinite, ele fiind exact cele care fac obiectul ultimelor două cereri de plată.Este important de menționat că data limită pentru finalizarea tuturor investițiilor și recepția lucrărilor este 31 august 2026. Termenul de finalizare nu se referă doar la terminarea construcțiilor, ci și la toate formalitățile administrative aferente.
Ultimele două tranșe de plată (#5 și #6) condensează un număr enorm de ținte și jaloane care trebuiau bifate după depunerea cererilor în iunie, respectiv trimestrul 3 al anului 2026.
Conform estimărilor oficiale din aprilie 2026, 65 dintre cele aproximativ 179 de jaloane și ținte aferente exclusiv cererilor #5 și #6 prezentau un risc ridicat de neimplementare la acel moment. Printre cele mai problematice:
Cererea de plată #5: Viza în principal granturi nerambursabile, în valoare de aproximativ 1 miliard euro, și includea 28 de jaloane și ținte. În mai 2026, doar două dintre acestea fuseseră îndeplinite
Cererea de plată #6: Ultima cerere, în valoare totală de ~8,8 miliarde euro (din care 3,74 miliarde granturi). Includea 151 de jaloane și ținte care trebuiau îndeplinite până la depunerea cererii în trimestrul al treilea al anului 2026
Reformele critice au fost ignorate de toate guvernele de până acum
Una dintre cele mai mari probleme era stadiul reformelor structurale, nu doar al proiectelor de investiții. În aprilie 2026, oficialii guvernamentali confirmau existența a 14 reforme critice încă nefinalizate, de care depindea atragerea fondurilor din ultimele tranșe. Domeniile cele mai vulnerabile erau:
– Energie
– Transport
– Guvernanța companiilor de stat
– Pensii speciale și alte reforme fiscale
Neîndeplinirea acestor reforme atrăgea după sine penalități uriașe, între 770 și 973 milioane de euro fiecare
Pe lângă reforme, numeroase proiecte de infrastructură fizică erau în pericol:
Din programul de construire a 27 de spitale regionale, în mai 2026 mai rămăseseră doar 7 pe listă. Proiectul Spitalului din Constanța fusese deja exclus din PNRR deoarece constructorul estima finalizarea abia în februarie 2027, după termenul limită
Proiecte inovative în domenii precum “școlile verzi”, infrastructura universitară, hidrogenul verde, producția de baterii și transformarea digitală a administrației publice centrale au fost și ele semnalate ca având întârzieri majore și risc de a nu fi finalizate la timp
Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu declara încă din 2024 că “multe investiții în energie sunt întârziate”, iar situația nu se îmbunătățise semnificativ până în primăvara lui 2026
