România intră în cea mai dificilă perioadă energetică din ultimii ani: Nuclearelectrica este complet oprită, iar cei 1.400 MW de la Cernavodă lipsesc integral din sistem. În mai 2026, țara funcționează pe gaze, cărbune și vreme bună, într-un moment în care președintele Nicușor Dan critică deschis Europa pentru renunțarea la investițiile în energia nucleară și dependența prelungită de gazul rusesc. Contextul energetic devine fragil, iar SEN operează pe avarie.
Unitatea 1 a fost oprită planificat la ora 11:00, pentru lucrări de mentenanță, iar Unitatea 2 rămâne indisponibilă după o disfuncționalitate apărută la un transformator.
Este una dintre puținele situații în care România rămâne fără niciun megawatt produs de centrala nucleară. În paralel, Nuclearelectrica a informat autoritățile locale că nu mai poate asigura furnizarea apei calde, consecință directă a opririi Unității 1.
România, fără producția nucleară: SEN funcționează pe gaze, cărbune și importuri
Datele din 10 mai, analizate de Oficiul de Știri, arată un sistem energetic care funcționează fără aportul nuclear, cu 0 MW pe toată durata intervalelor monitorizate. În lipsa celor două reactoare, producția internă se sprijină pe surse scumpe și imprevizibile.
Producția pe gaze urcă constant spre 2.200–2.500 MW, devenind principala sursă de echilibrare a sistemului. Cărbunele rămâne stabil, în jurul valorii de 1.000 MW, menținându-se ca soluție de avarie într-un moment în care capacitățile moderne lipsesc. Hidro abia trece de 1.000–1.200 MW, mult sub potențialul obișnuit al perioadei, iar eolianul oscilează puternic, între 100 și 600 MW, în funcție de rafalele de vânt.
Fotovoltaicul este aproape inexistent în intervalele analizate, cu valori apropiate de zero.
În unele momente, România apare cu valori negative la „Vândut [MW]”, semn că sistemul compensează prin importuri, într-o perioadă în care prețurile din piața spot sunt volatile.
Critica lui Nicușor Dan la adresa Europei, în plină criză energetică
Declarațiile președintelui Nicușor Dan, făcute cu doar o zi înainte de oprirea celor două reactoare Nuclearelectrica, conturează un context energetic tensionat. Șeful statului a acuzat Uniunea Europeană că a tratat energia nucleară ca pe o soluție secundară, preferând investițiile în tehnologii dependente de condițiile meteo și menținând, indirect, dependența de gazul rusesc.
Situația de la Cernavodă, cu producția nucleară redusă la zero, ilustrează exact vulnerabilitatea despre care președintele a vorbit: un sistem energetic care devine instabil atunci când sursele predictibile lipsesc.
Pentru operatori, combinația dintre oprirea nuclearului, debitele scăzute și variațiile surselor regenerabile reprezintă un scenariu de risc. Pentru consumatori, efectele pot apărea în prețurile din piața spot și în dependența crescută de importuri.
În lipsa unor clarificări suplimentare privind durata opririi Unității 2 și finalizarea lucrărilor la Unitatea 1, rămâne de văzut cât timp va funcționa sistemul în această configurație de avarie.
