Un studiu recent arată că mărcile proprii ale supermarketurilor nu doar că sunt mai accesibile ca preț, dar sunt și mai sănătoase decât brandurile consacrate. Un expert britanic a analizat opțiunile disponibile.
Dacă te plimbi pe culoarul cu cereale din orice supermarket, ai putea crede că ai ajuns în centrul unei diete echilibrate. Ambalajele colorate îți atrag atenția cu promisiuni tentante: „Bogate în fibre din cereale integrale!”, „Susțin sănătatea digestivă!”, „Conțin nouă vitamine și minerale!”, „Esențiale pentru sănătatea familiei!”, „Contribuie la sănătatea oaselor!”, „Reduc oboseala și extenuarea!”.
Deși sunt considerate o opțiune convenabilă și rapidă, multe cereale conțin cantități ridicate de zahăr, sare și ingrediente ultra-procesate, ceea ce pune sub semnul întrebării beneficiile lor pentru sănătate.
Un alt aspect controversat este adaosul artificial de vitamine și minerale, promovat intens pe ambalaje. Deși suplimentarea cu vitamina D, de exemplu, poate fi benefică mai ales în lunile de iarnă, Marion Nestle, profesor de nutriție la Universitatea din New York, avertizează în cartea sa Food Politics că „adăugarea din ce în ce mai frecventă de vitamine și minerale” nu garantează îmbunătățirea sănătății și poate avea efecte negative în cazul unui exces.
Nu toate cerealele trebuie puse în aceeași categorie. Există și opțiuni mai sănătoase, care oferă un început de zi echilibrat, mai ales cele bogate în fibre și carbohidrați complecși cu eliberare lentă de energie. Așadar, nu renunța la cereale, ci alege-le cu atenție, verificând dacă promisiunile de pe ambalaj sunt susținute de valori nutriționale reale.
Experimentul realizat în Marea Britanie și menționat în The Telegraph a analizat conținutul nutrițional al mai multor tipuri de cereale populare, dar concluziile pot fi relevante și pentru România. Multe dintre aceste produse, disponibile și pe piața locală, au un conținut surprinzător de ridicat de zahăr și ingrediente ultra-procesate, ceea ce le pune în discuție beneficiile pentru sănătate.
De exemplu, cerealele de tip instant, care necesită doar apă fierbinte pentru preparare, au fost criticate pentru textura lipicioasă și gustul artificial de caramel. În plus, o porție de 30 g conține 5,3 g zahăr – o cantitate considerată ridicată raportat la recomandările nutriționale.
În România, etichetarea nutrițională nu include sistemul de tip „semafor” folosit în Marea Britanie, dar consumatorii pot verifica lista ingredientelor și valorilor nutriționale: cantități de zahăr, sare și fibre. Produsele care conțin aditivi precum malț de orz, fructoză, ulei de palmier sau arome artificiale sunt considerate ultra-procesate și ar trebui consumate cu moderație.
