Ces deux dernières années, le déficit budgétaire s’est avéré très supérieur aux prévisions initiales. Le ministère de l’Economie et des Finances dévoile plusieurs mesures pour éviter de nouvelles bévues et veut associer davantage les parlementaires.

Nouveau dérapage interdit. Après avoir constaté des écarts importants entre les prévisions initiales de déficit public et l’exécution budgétaire, Bercy veut se donner les moyens d’éviter un nouveau fiasco dans ses prévisions. Un plan d’action, combinant ajustement dans les méthodes et échanges renforcés avec parlementaires, institutions et experts, a ainsi été dévoilé ce lundi par le ministre de l’Economie, Eric Lombard, et la ministre chargée des Comptes publics, Amélie de Montchalin.

« C’est un vrai tournant dans le pilotage des finances publiques », a affirmé Eric Lombard. Selon Amélie de Montchalin, « le plan vise à répondre à un défi politique et démocratique, d’une part, et un défi budgétaire bien connu », avec comme objectif aussi, en redonnant confiance, de « ne pas laisser le champ libre aux extrêmes qui cherchent à prospérer sur l’impuissance publique ».

Comité d’alerte antidérapage

Alors que l’agence S&P vient de placer la France sous perspective négative, le pays doit impérativement respecter cette année la cible de déficit de 5,4 % du PIB fixée dans la loi de finances récemment promulguée. Le ministère des Finances est aussi dans le viseur des parlementaires, alors qu’une commission d’enquête à l’Assemblée nationale sur les écarts de prévision est toujours en cours, après une mission d’information du Sénat.

Dans ce contexte, en se nourrissant des recommandations apportées par l’Inspection générale des finances dans sa mission à l’été dernier et de celles du comité d’experts créé à l’initiative de leurs prédécesseurs à Bercy, Eric Lombard et Amélie de Montchalin ont dévoilé une méthode nouvelle, reposant sur trois axes.

Le premier consiste à améliorer la communication autour de l’incertitude et de la gestion du risque. En clair, l’objectif est que tout dérapage imprévu, dans les recettes ou les dépenses, soit porté au plus vite à la connaissance du Parlement et des acteurs des finances publiques. Pour cela, Bercy institue un comité d’alerte des finances publiques, dont le champ couvrira à la fois l’Etat, les collectivités, les opérateurs et la Sécurité sociale.

Ce comité rassemblera les commissions des finances et des affaires sociales du Parlement, les délégations parlementaires aux collectivités locales, les associations d’élus, les représentants des caisses de la Sécurité sociale et le premier président de la Cour des comptes. Il se réunira trois fois en avril, juin et octobre, pour prendre connaissance des risques d’écart aux prévisions et des éventuelles mesures correctives envisagées. Un mécanisme qui rappelle le comité d’alerte sur les dépenses d’assurance-maladie.

Sera aussi désormais annexé aux prochains projets de loi de finances (PLF), au sein du rapport économique, social et financier, un focus sur les incertitudes entourant les prévisions de déficit. Enfin, un retour d’expérience sur les écarts aux prévisions avec l’année précédente sera systématiquement présenté en parallèle du projet de loi relatif à la gestion au mois d’avril.

Le second axe du plan repose sur une transparence accrue. « Il faut restaurer la confiance de la nation avec les trajectoires que nous présentons et que les relations avec le Haut Conseil des finances publiques (HCFP) soient plus proches », a déclaré Eric Lombard, ce dialogue devant permettre « plus de convergence. » Pour Amélie de Montchalin, il s’agit « d’ouvrir la boîte noire de Bercy, pour conforter les conditions du compromis politiques, et aussi car nous n’avons rien à cacher ». Le gouvernement s’engage à saisir systématiquement le HCFP sur ses prévisions budgétaires et macroéconomiques – tout en gardant jalousement sa prérogative de fixer la prévision de croissance.

Affiner les prévisions de TVA et d’IS

La méthodologie de calcul de l’évolution tendancielle des dépenses sera aussi maintenant partagée avec le HCFP. Comme l’a rappelé Amélie de Montchalin, « cette notion est parfois source de polémique », sur l’ampleur réelle des efforts budgétaires affichés par Bercy. Ce partage, dès le prochain projet de loi de finances, vise à y mettre fin. Un cercle de prévisionnistes est aussi institué, associant experts académiques et institutionnels, et se réunira au printemps pour revenir sur l’exécution et à l’été pour discuter des hypothèses de prévision en vue du PLF. Des bases de données utilisées par Bercy seront mises à disposition du public, à destination en particulier des chercheurs.

Enfin, le troisième axe du plan concerne les prévisions elles-mêmes. Une mission d’audit est lancée pour mieux comprendre le comportement des entreprises dans le dépôt des demandes de remboursement de TVA, un impôt sur lequel Bercy s’était lourdement trompé ces derniers temps. Bercy prévoit aussi une concertation des grandes entreprises soumises au « cinquième acompte » de l’impôt sur les sociétés, afin de mieux prévoir le bénéfice fiscal de l’année en cours – un point sur lequel les erreurs sont fréquentes.

Enfin, le plan prévoit des remontées plus régulières des collectivités locales – sans mécanisme contraignant – et une meilleure exploitation des données budgétaires et comptables des établissements de santé. Outre ces différentes mesures, Bercy veut engager le débat sur les finances publiques au niveau national, en ouvrant une concertation intitulée « Notre nation, nos finances », avec toujours pour objectif de renforcer la confiance entre les citoyens et l’Etat.

Comitet de alertă, audit fiscal… Planul lui Bercy de a evita o nouă scădere necontrolată a deficitului

În ultimii doi ani, deficitul bugetar a fost mult mai mare decât se prevedea inițial. Ministerul Economiei și Finanțelor a dezvăluit mai multe măsuri pentru a evita noi gafe și dorește să implice mai mult parlamentarii.

Derapaj nou interzis. După ce a constatat decalaje semnificative între previziunile inițiale de deficit public și execuția bugetară, Bercy vrea să-și dea mijloacele pentru a evita un nou fiasco în previziunile sale. Un plan de acțiune, care combină ajustări ale metodelor și schimburi consolidate cu parlamentari, instituții și experți, a fost astfel dezvăluit, luni, de ministrul Economiei, Eric Lombard, și de ministrul responsabil pentru Conturi Publice, Amélie de Montchalin.

„Acesta este un adevărat punct de cotitură în managementul finanțelor publice”, a spus Eric Lombard. Potrivit lui Amélie de Montchalin, „planul urmărește să răspundă unei provocări politice și democratice, pe de o parte, și unei cunoscute provocări bugetare”, cu scopul de asemenea, prin restabilirea încrederii, de „a nu lăsa câmpul deschis extremelor care caută să prospere pe neputința publică”.

Comitetul de avertizare antiderapante

În timp ce agenția S&P tocmai a plasat Franța în perspectivă negativă, țara trebuie să respecte în mod imperativ anul acesta ținta de deficit de 5,4% din PIB stabilită în legea financiară recent promulgată. Ministerul Finanțelor se află și în vizorul parlamentarilor, în timp ce o comisie de anchetă la Adunarea Națională pe neconcordanțe de prognoză este încă în desfășurare, în urma unei misiuni de constatare a Senatului.

În acest context, bazându-se pe recomandările făcute de Inspectoratul General de Finanțe în misiunea sa vara trecută și pe cele ale comitetului de experți creat la inițiativa predecesorilor lor la Bercy, Eric Lombard și Amélie de Montchalin au dezvăluit o nouă metodă, bazată pe trei axe.

Primul este de a îmbunătăți comunicarea în jurul incertitudinii și gestionării riscurilor. Pe scurt, scopul este ca orice scădere neprevăzută a veniturilor sau a cheltuielilor să fie adusă la cunoștința Parlamentului și a părților interesate din finanțele publice cât mai curând posibil. În acest scop, Bercy înființează un comitet de alertă a finanțelor publice, al cărui domeniu de aplicare va acoperi statul, autoritățile locale, operatorii și asigurările sociale.

Această comisie va reuni comisiile pentru finanțe și afaceri sociale ale Parlamentului, delegațiile parlamentare la autoritățile locale, asociațiile aleșilor, reprezentanții caselor de asigurări sociale și primul președinte al Curții de Conturi. Se va întruni de trei ori în aprilie, iunie și octombrie pentru a lua act de riscurile de abatere de la previziuni și de orice măsuri corective avute în vedere. Un mecanism care amintește de comisia de alertă a cheltuielilor de asigurări de sănătate.

Un accent pe incertitudinile legate de prognozele deficitului va fi acum anexat la următorul proiect de lege de finanțare (PLF), în cadrul raportului economic, social și financiar. În final, feedback-ul privind diferențele de previziuni față de anul precedent va fi prezentat sistematic alături de proiectul de lege a managementului din aprilie.

A doua axă a planului se bazează pe o transparență sporită. „Trebuie să restabilim încrederea națiunii cu traiectorii pe care le prezentăm și că relațiile cu Înaltul Consiliu al Finanțelor Publice (HCFP) sunt mai strânse”, a declarat Eric Lombard, acest dialog ar trebui să permită „mai multă convergență”. „Pentru Amélie de Montchalin, este vorba de „deschiderea cutiei negre de la Bercy, pentru a întări condițiile compromisului politic și, de asemenea, pentru că nu avem nimic de ascuns”. Guvernul se angajează să consulte în mod sistematic HCFP cu privire la previziunile sale bugetare și macroeconomice – în timp ce își păstrează cu gelozie prerogativa de a stabili prognoza de creștere.

Rafinați previziunile privind TVA și IS

Metodologia de calculare a tendinței cheltuielilor va fi acum, de asemenea, împărtășită cu HCFP. După cum a amintit Amélie de Montchalin, „această noțiune este uneori o sursă de controversă” cu privire la amploarea reală a eforturilor bugetare afișate de Bercy. Această împărțire, din următorul proiect de lege de finanțare, își propune să pună capăt. De asemenea, a fost înființat un cerc de prognozatori, care reunește experți academicieni și instituționali, urmând să se întâlnească în primăvară pentru a revizui execuția și în vară pentru a discuta ipotezele de prognoză în vederea PLF. Bazele de date utilizate de Bercy vor fi puse la dispoziția publicului, în special pentru cercetători.

În cele din urmă, a treia axă a planului se referă la previziunile în sine. A fost lansată o misiune de audit pentru a înțelege mai bine comportamentul companiilor în depunerea cererilor de rambursare a TVA, taxă asupra căreia Bercy s-a greșit serios în ultima vreme. De asemenea, Bercy plănuiește să se consulte cu marile companii supuse „a cincea tranșă” a impozitului pe profit, pentru a prezice mai bine profitul impozabil pentru anul în curs – punct în care erorile sunt frecvente.

În cele din urmă, planul prevede o raportare mai regulată din partea autorităților locale – fără niciun mecanism obligatoriu – și o mai bună utilizare a datelor bugetare și contabile de la unitățile sanitare. Pe lângă aceste diverse măsuri, Bercy dorește să inițieze dezbaterea privind finanțele publice la nivel național, prin deschiderea unei consultări intitulată „Națiunea noastră, finanțele noastre”, cu scopul în continuare de a consolida încrederea între cetățeni și Stat.