România este obligată să importe gaze, în plin sezon rece, în condițiile în care cantitățile înmagazinate sunt mult mai reduse decât în alți ani, în aceeași perioadă a anului. Deși mai avem aproape două luni de sezon rece în față, România a extras din depozite mai mult decât în întreg sezonul trecut. România a consumat din rezerve peste media din UE, gazele fiind folosite pentru necesarul intern, dar și pentru exporturi în Republica Moldova.
În aceste condiții, și prețurile de pe piața spot a Bursei Române de Mărfuri (BRM), au ajuns să fie tot mai crescute, mult mai mari decât pe piețele de referință europene.
În trei luni, au fost extrase din depozite mai mult decât în cinci anul trecut
În trei luni, depozitele din România au pierdut peste jumătate din cantitățile de gaze înmagazinate, arată datele Gas Infrastructure Europe.
Mai exact, gradul de umplere a depozitelor de gaze este acum de 42%, de la 100% la mijlocul lui noiembrie. Anul trecut, la sfârșitul lui martie, adică la finalul sezonului rece, depozitele de gaze erau pline în proporție de 50%.
Altfel spus, până acum s-au scos din depozite, în trei luni, mai mult decât în cinci, anul trecut.
În condițiile în care prețurile cresc, refacerea depozitelor ar putea fi mai costisitoare decât anul trecut.
Prețurile la gaze au explodat în ultimele două săptămâni în România
Prețurile gazelor pe piețele europene se situează la cel mai mare nivel din toamna lui 2023, în întreaga Europă, însă, în România, sunt mult peste media europeană. Aceasta în condițiile în care în urmă cu două săptămâni erau sub cele europene.
Pe bursa olandeză TTF, de referință pentru piața europeană, prețurile sunt de 53 de euro pe megawat-oră, cel mai ridicat nivel din octombrie 2023.
În România, gazele sunt tranzacționate la echivalentul a 62 euro / MWh, potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri. În urmă cu două săptămâni, erau 42 – 45 euro / MWh, sub nivelul celor de pe piața europeană de referință. Astfel, creșterea este de aproape 50%.
Cât importă, cât exportă
Contextul nu favorizează prețurile. România a ajuns să importe gaze pentru a putea asigura necesarul intern. Potrivit datelor Transgaz, vineri, 7 februarie, 24 milioane metri cubi de gaze erau din producția internă, 19,8 milioane metri cubi erau din depozite și 12 milioane metri cubi din import, prin Negru Vodă, din Bulgaria.
În același timp, exporta 5,9 milioane metri cubi în Moldova, prin Ungheni, și 1,6 milioane metri cubi prin Isaccea 1, în Ucraina.
Pe relația cu Ungaria nu există flux, nici pe sensul de import, nici export. Este de remarcat faptul că Ungaria are la dispoziție cantități mult mai mari de gaze în depozite.
La o capacitate de înmagazinare mai mult decât dublă față de România, Ungaria are, în acest moment, un grad de umplere de 54%. Mai exact, are în depozite 36 Twh față de 14 TWh cât se află în depozitele din România.
Oprire ciudată a terminalului LNG de la Alexandroupoli
După oprirea producției pentru aproape două săptămâni la zăcământul Shah Deniz II, care a avut un impact negativ nu doar privind livrările de gaz natural azer prin Conducta Trans-Adriatică, un nou incident „ciudat” s-a produs la terminalul LNG de lângă Alexandroupolis – un alt potențial punct de intrare pentru gaze non-rusești în regiune.
Terminalul a încetat în mod neașteptat să furnizeze gaze rețelei operatorului grec DESFA, scrie într-un articol de opinie Ilian Vasilev, fost ambasador al Bulgariei în Rusia, în prezent expert în energie.
Pentru România sunt importante gazele care vin din Grecia, prin Bulgaria, motiv pentru care oprirea furnizării terminalului poate influența ceea ce se întâmplă pe piața românească.
Acest incident a avut loc în perioada de vârf a cererii, iarna, pe fondul prognozelor de temperaturi scăzute și scăderea nivelului de stocare a gazelor în Europa de Est și Centrală. În același timp, volumul gazelor naturale rusești care intră prin TurkStream la punctul de intrare Strandja-2 a crescut semnificativ. În timp ce nivelurile medii de intrare anul trecut s-au ridicat la 41-42 de milioane de metri cubi pe zi, acum acestea depășesc în mod regulat 50-51 de milioane, apropiindu-se de limitele capacității tehnice a conductei.
Nu întâmplător, unele cercuri de afaceri asociază închiderea terminalului de la Alexandroupolis cu „nevoia de a elibera spațiu pe piață” pentru livrări crescute de gaz rusesc. Lacunele în aprovizionare lăsate de gazul natural lichefiat nelivrat – inclusiv livrări americane, qatareze și algeriene – sunt completate rapid cu gaz natural rusesc.
Întreaga Europă a consumat mai mult decât tot sezonul rece de anul trecut
În aceeași situație se află întreaga Europă. Datele Gas Infrastructure Europe arată că depozitele subterane de gaze din regiunea Europei, care funcţionează ca un amortizor în situaţia unor probleme pe partea de livrări, au ajuns în prezent la un grad mediu de umplere de 50%.
Europa a consumat, în trei luni, mai mult decât întreg sezonul rece de anul trecut.
Anul trecut, la finalul sezonului rece, adică pe 31 martie, depozitele de gaze din UE erau pline în proporție de 58%.
Refacerea rezervelor va fi mai scumpă
Chiar dacă nu există niciun risc de deficit imediat, golirea rapidă a depozitelor ar putea face reumplerea lor mai dificilă în următorul sezon şi riscă să aibă un impact asupra preţurilor pe termen scurt. Mai exact, golirea depozitelor în timpul iernii ar putea face umplerea mai dificilă și mai costisitoare anul viitor.
Oprirea tranzitului prin Ucraina pune presiune și mai mare pe cantitățile înmagazinate. Europa este mai expusă la volatilitatea de pe piaţă deoarece se bazează pe gazele naturale lichefiate pentru a acoperi golul lăsat de încetarea tranzitului gazelor naturale ruseşti prin conductele din Ucraina.
SUA sunt cel mai mare furnizor de GNL către UE. Chiar și așa, președintele Donald Trump a cerut UE să cumpere cantități și mai mari de petrol și gaze din SUA.
„Europa a trebuit să se bazeze mult mai mult pe depozitele sale subterane în această iarnă decât în ultimii doi ani pentru a compensa importurile mai scăzute de gaze naturale lichefiate și pentru a satisface o cerere mai puternică”, a declarat Natasha Fielding, analist la Argus Media, potrivit Finacial Times.
Europa s-a confruntat, de asemenea, cu o concurență mai mare pentru importurile de gaze lichefiate din partea țărilor asiatice, care au fost atrase de prețurile mai mici decât în ultimii ani. Acest lucru a condus la o încetinire a importurilor și la necesitatea de a recurge mai mult la rezervele stocate.
