Avioane deviate, aeronave militare ridicate de la sol și controale pirotehnice după amenințări cu bombă primite în mai multe țări europene. România s-a numărat printre țările vizate, iar joi seara SRI a anunțat noi alerte pentru Aeroportul Otopeni. Până acum, verificările nu au confirmat existența unor bombe, însă frecvența incidentelor îi face pe specialiști să suspecteze o campanie de perturbare a transportului aerian. Autorii și eventuala coordonare a amenințărilor nu au fost stabiliți public.
Pentru a treia oară de la începutul săptămânii, joi, 5 noiembrie, mai multe zboruri comerciale europene au fost vizate de amenințări, relatează Le Monde și Financial Times, potrivit Rador Radio România.
Incidentele au afectat companii diferite și rute din mai multe țări. Unele aeronave au continuat către destinație, unde au fost controlate, în timp ce altele au fost redirecționate sau escortate de avioane de vânătoare. Toate au aterizat în siguranță.
Prima alertă anunțată joi la București a vizat o aeronavă Wizz Air care venea de la Milano. La bord se aflau 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului.
Echipajul a informat turnul de control, iar pe Aeroportul Henri Coandă a fost instituită o celulă de criză. Pasagerii au fost debarcați, iar pirotehniștii SRI au verificat aeronava. Amenințarea nu s-a confirmat.
Ulterior, o cursă Air Serbia pe ruta Belgrad–București a făcut obiectul unei alerte similare. Avionul a aterizat la ora 15:20, iar verificările nu au identificat un pericol real, potrivit Companiei Naționale Aeroporturi București.
Joi seara, SRI a anunțat alte două amenințări. Una privea o cursă KLM cu destinația Tel Aviv, cu escală la București. Piloții au solicitat verificarea aeronavei, după consultarea companiei, deși evaluarea inițială a serviciului indica o alertă falsă.
„Controlul aeronavei este fără elemente de interes pirotehnice, alerta nu se confirmă”, a transmis SRI. Instituția a descris cealaltă amenințare drept „nespecifică, fără măsuri”.
Amploarea incidentelor a atras atenția conducerii unuia dintre cele mai mari grupuri aeriene europene. „Nu cred că am mai întâlnit vreodată un asemenea nivel de coordonare”, a declarat Ben Smith, directorul general al Air France-KLM, pentru Financial Times.
Smith a precizat că grupul său nu fusese vizat de amenințări la momentul declarației și că dispune de protocoale solide pentru gestionarea unor asemenea situații. El a subliniat că incidentele nu ar trebui să îi determine pe pasageri să își amâne sau să își reducă planurile de călătorie. „Suntem permanent la cel mai înalt grad de vigilență”, a adăugat acesta.
Chiar dacă nu este găsit un dispozitiv exploziv, o amenințare poate produce efecte asupra mai multor curse. Controlul unei aeronave presupune debarcarea pasagerilor, descărcarea bagajelor și verificări de securitate, urmate de reluarea îmbarcării. Întârzierile pot duce la pierderea conexiunilor și la depășirea timpului de serviciu al echipajelor, cu riscul unor anulări. Devierile implică și costuri suplimentare de combustibil și reorganizarea călătoriilor.
Acesta este motivul pentru care experții analizează posibilitatea ca perturbarea operațiunilor să reprezinte chiar obiectivul amenințărilor. „Lipsa unei ținte clare — stat, operator aerian sau rută — indică faptul că obiectivul e perturbarea generală a operațiunilor de aviație”, a declarat pentru Financial Times Matt Borie, reprezentant al companiei de securitate aeriană Osprey Flight Solutions.
În România, CNAB a precizat, după verificările curselor de la Milano și Belgrad, că traficul pe Otopeni s-a desfășurat în siguranță, iar avioanele au decolat și au aterizat conform programului.
În Franța, o aeronavă Aer Lingus care zbura de la Dublin la Roma a fost deviată către baza militară Évreux-Fauville, sub escorta aviației militare. Un avion Finnair pe ruta Helsinki–Roma a fost, de asemenea, escortat de aeronave de vânătoare italiene. În Bulgaria, avioane MiG-29 au fost mobilizate pentru escortarea unor curse comerciale vizate de amenințări.
O altă aeronavă Wizz Air, care zbura de la Milano la Varșovia, a fost redirecționată către Viena. În Cehia, autoritățile au verificat patru avioane cu destinația Praga. Bilanțurile publicate în cursul zilei au variat, pe măsură ce au fost raportate noi incidente.
Potrivit Euronews, unele mesaje primite în Italia și Bulgaria au fost semnate în numele „Statului Masculin”, denumire asociată unei mișcări ultranaționaliste și misogine fondate în Rusia de Vladislav Pozdniakov.
Semnătura unui e-mail nu confirmă însă identitatea expeditorului și nici responsabilitatea pentru toate incidentele. Le Monde subliniază că informațiile publice nu permit stabilirea unei legături certe între diferitele alerte sau atribuirea lor unui anumit autor.
Anchetele urmăresc proveniența mesajelor și o posibilă coordonare. Pentru pasageri, elementul esențial rămâne că aeronavele au aterizat în siguranță, iar verificările relatate nu au descoperit explozibili.
