Un proiect imobiliar ridicat într-o zonă căutată din Iași a ajuns în centrul unui val de procese, după ce mai mulți cumpărători au reclamat că apartamentele pentru care plătiseră avansuri de zeci de mii de euro ar fi fost promise ulterior și altor persoane. Cel puțin 14 litigii legate de proiectul Nueva au ajuns în ultimele luni pe rolul instanțelor ieșene, iar unul dintre cumpărători susține că verificările cadastrale ar fi scos la iveală aproximativ 11 apartamente pentru care existau promisiuni suprapuse. Dezvoltatorul Ștefan Adrian Popescu își asumă integral administrarea proiectului, dar subliniază că existența litigiilor nu dovedește, în sine, existența unei răspunderi. Tatăl său, Ștefan Popescu, neagă orice implicare și afirmă că fiul său a acționat „de capul lui”.
Un val de acțiuni în instanță vizează proiectul imobiliar Nueva, construit în zona Belvedere din Iași, pe șoseaua Nicolina. Numai în luna septembrie au fost identificate cel puțin șase dosare noi, în timp ce alte opt litigii fuseseră deschise anterior, potrivit unei documentări realizate de Ziarul de Iași.
În centrul acestor litigii se află STP Business Construct SRL, societatea prin intermediul căreia este dezvoltat proiectul. Asociatul unic și administratorul firmei este Ștefan Adrian Popescu.
Cumpărătorii susțin că au plătit avansuri de zeci de mii de euro, în unele situații apropiate de valoarea integrală a locuințelor, pentru apartamente despre care ar fi descoperit ulterior că fuseseră promise și altor persoane.
Situațiile descrise de cumpărători și eventualele răspunderi urmează însă să fie stabilite de instanțe și de instituțiile care efectuează verificări. Până în prezent nu există o hotărâre definitivă care să confirme acuzațiile formulate.
Unul dintre cumpărători a relatat că, în 2023, a semnat o promisiune de vânzare pentru un apartament în valoare de aproximativ 130.000 de euro și a plătit un avans de circa 100.000 de euro.
La momentul respectiv, imobilul era în construcție, lucrările ajungând în zona etajului al doilea. Clădirea ar urma să cuprindă spații comerciale la parter și la primul etaj, precum și opt niveluri destinate locuințelor. Potrivit cumpărătorilor, proiectul ar avea în total aproximativ 55 de apartamente. Bărbatul spune că, înainte să plătească, a verificat situația dezvoltatorului și nu a găsit semnale evidente privind existența unor dificultăți financiare.
„Am verificat înainte situația dezvoltatorului imobiliar, dar nu am identificat probleme financiare evidente. Avea o reputație bună. Construcția a avansat normal o perioadă”, a declarat cumpărătorul pentru publicația ieșeană.
Potrivit acestuia, lucrările au continuat într-un ritm susținut până în 2024, apartamentul său fiind deja parțial finisat și personalizat, cu gresie, parchet și uși montate. Ulterior, în perioada 2025–2026, activitatea de pe șantier ar fi încetinit până aproape de blocare.
„Până pe la jumătatea anului 2024 lucrurile chiar au mers bine. Se lucra zilnic pe șantier. După aceea a fost toată povestea cu Nordis, care a apărut la televizor, cu apartamente vândute de mai multe ori, și am început și noi să stăm cu teamă”, a povestit acesta.
Cumpărătorul susține că promisiunea sa nu fusese înscrisă inițial în cartea funciară, contractul conținând o precizare potrivit căreia notarul nu își asuma această operațiune în lipsa unei reglementări aplicabile la momentul respectiv. Termenul de finalizare ar fi fost apoi prelungit, pentru că lucrările nu fuseseră încheiate la data stabilită inițial.
Scandalul Nordis a izbucnit după ce sute de clienți au reclamat că au plătit avansuri pentru locuințe care nu au mai fost livrate, iar unele apartamente ar fi fost promise mai multor persoane, acuzațiile fiind cercetate în prezent de DIICOT.
Cazul a determinat adoptarea așa-numitei „Legi Nordis”, care obligă la înscrierea promisiunilor în cartea funciară, limitează rezervarea la 5% din preț și impune păstrarea avansurilor într-un cont distinct, din care banii pot fi utilizați numai pentru proiectul respectiv și în funcție de stadiul lucrărilor.
Cumpărătorii spun că au apărut alte persoane cu acte pentru aceleași locuințe
Primul cumpărător afirmă că a aflat ulterior că apartamentul pentru care plătise fusese oferit și altor persoane. El consideră surprinzător faptul că locuințe deja finisate și personalizate ar fi fost prezentate unor noi clienți, deși gresia și parchetul alese anterior puteau indica faptul că apartamentele fuseseră deja contractate.
„Ștefan Popescu junior a început să vândă a doua oară, altor oameni. Aceleași apartamente”, susține acesta. Bărbatul mai afirmă că ar fi existat promisiuni pentru apartamente situate la etajele 9 și 10, deși aceste niveluri nu ar fi fost construite și, potrivit declarațiilor sale, nu ar fi existat nici autorizația necesară.
Un alt cumpărător a intrat în proiect în decembrie 2025. Acesta spune că a ales un apartament de aproximativ 130.000 de euro și a plătit un avans de circa 80.000 de euro. Ulterior, când a încercat să verifice mai atent situația juridică a locuinței, ar fi constatat că apartamentul nu era încă înscris individual în cartea funciară. După demersurile pentru înscrierea promisiunilor, ar fi apărut și alte persoane care pretindeau drepturi asupra aceleiași locuințe.
„Am aflat că apartamentul meu mai era vândut și altora”, a declarat cumpărătorul. Acesta susține că problemele au devenit vizibile în februarie 2026, odată cu înscrierea în cartea funciară a promisiunilor de vânzare, în baza noilor prevederi introduse după scandalul Nordis.
„Atunci au început să apară problemele cu înscrierile și cu supraproprietățile. Nici cei de la cadastru nu și-au dat seama de la început ce se întâmplă. Până au lămurit situația, au constatat că erau dublate vreo 11 apartamente”, a afirmat acesta.
Informația privind existența celor aproximativ 11 situații suprapuse provine din declarația cumpărătorului și nu reprezintă, în acest moment, o concluzie definitivă a unei autorități judiciare.
Cumpărătorii au sesizat și Poliția și s-au adresat instanței
Pe lângă acțiunile civile, unii dintre cumpărători susțin că s-au adresat Poliției. Potrivit unuia dintre aceștia, ar exista un dosar în care sunt verificate faptele reclamate sub aspectul unor posibile infracțiuni de înșelăciune și fals în declarații.
Dosarele ajunse pe rolul instanțelor ieșene nu au toate același obiect. O parte dintre cumpărători solicită rezoluțiunea contractelor, adică desființarea lor și restituirea sumelor plătite. Alții cer pronunțarea unor hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare, încercând astfel să obțină recunoașterea dreptului asupra locuințelor pentru care au semnat promisiuni.
Mai există cereri privind ordonanțe de plată, pretenții, anularea unor antecontracte și contestații la executare. Prin aceste proceduri, cumpărătorii încearcă fie să obțină apartamentele contractate, fie să-și recupereze banii.
Dezvoltatorul proiectului: „Întreaga responsabilitate îmi aparține”
Ștefan Adrian Popescu a transmis că proiectul Nueva este dezvoltat exclusiv de el, prin intermediul societății care realizează investiția. Acesta a cerut ca numele tatălui său să nu fie asociat proiectului și și-a asumat gestionarea juridică, administrativă și financiară.
„Subliniez faptul că întreaga componentă juridică, administrativă și financiară a proiectului — incluzând semnarea tuturor înscrisurilor, a raporturilor contractuale, precum și relațiile cu instituțiile publice și entitățile bancare — a fost asumată, gestionată și semnată în mod exclusiv și nemijlocit de către subsemnatul”, a transmis Ștefan Adrian Popescu.
Acesta susține că toate contractele au fost încheiate în formă autentică, prin intermediul notarilor publici și cu respectarea procedurilor legale aplicabile: „Documentele contractuale au fost întocmite, asumate și semnate de părțile implicate, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare”, se arată în punctul său de vedere.
Ștefan Adrian Popescu afirmă că eventualele neînțelegeri legate de executarea obligațiilor contractuale sau de interpretarea unor clauze sunt analizate în procedurile legale aflate în desfășurare. „Existența unor sesizări, verificări sau litigii aflate în curs nu poate reprezenta o concluzie anticipată cu privire la existența unei răspunderi sau la conduita unei persoane, acestea urmând a fi stabilite exclusiv prin mecanismele și procedurile prevăzute de lege”, a precizat dezvoltatorul.
El a mai anunțat că încearcă să identifice soluții „viabile, juste și echitabile” pentru protejarea intereselor părților și pentru rezolvarea pe cale amiabilă a situației juridice.
Ștefan Popescu senior, tatăl dezvoltatorului, cunoscut afacerist de asemenea, respinge orice asociere cu proiectul Nueva și afirmă că nu a participat la dezvoltarea, finanțarea, administrarea, promovarea sau comercializarea acestuia.
Potrivit punctului său de vedere, Ștefan Adrian Popescu ar fi acționat inițial în numele societății în baza unei procuri speciale autentificate la 23 martie 2023, iar la 8 iulie 2025 ar fi preluat integral părțile sociale și ar fi devenit asociat unic și administrator al STP Business Construct SRL.
Ștefan Popescu senior susține că nu a semnat niciun antecontract sau alt document privind proiectul și că nu a primit bani de la cumpărători: „Nu am încasat niciun ban sau avans de orice natură în acest sens”, a transmis acesta.
Totodată, el s-a delimitat categoric de acțiunile fiului său: „Mă delimitez complet de persoana fiului meu, Ștefan Adrian Popescu, care a acționat de «capul lui», fiind o persoană majoră și asumată în activitățile pe care le-a desfășurat sau le desfășoară, niciodată acesta cerându-mi vreun acord pentru a acționa într-un sens sau în altul.”
Litigiile privind proiectul Nueva sunt în curs, iar situația juridică a apartamentelor, valabilitatea documentelor și eventualele răspunderi urmează să fie stabilite de instanțe și de instituțiile competente.
