Prima etapă a lucrărilor pentru asigurarea resursei de apă brută utilizată la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a costat statul român 12,1 milioane de lei. Noi variante de intervenţii sunt pregătite, în contextul minimelor istorice ale nivelului Dunării. Guvernul a explicat şi de ce nu a fost folosită draga AFDJ, de mare capacitate, în septembrie: ar fi fost împiedicată de praguri ale fundului albiei.
Departe de a fi încheiate, lucrările pentru asigurarea resursei de apă brută utilizată la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă vor intra într-o nouă etapă.
Într-un amplu răspuns transmis de Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro, sunt detaliate noile operaţiuni necesare şi sunt explicate cele deja finalizate.
În ceea ce priveşte costurile totale, acestea au fost de 12,1 milioane de lei doar pentru acţiunile hidrotehnice realizate în primul interval. Pe fondul scăderii debitelor Dunării, la începutul lunii august au fost începute ample lucrări de intervenţii tehnice, necesare pentru răcirea reactoarelor 1 şi 2 de la Cernavodă. Vorbim de obiective ce produc 20% din necesarul de consum al României.
Conform Direcţiei de Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi (AFDJ) Galaţi a intervenit în luna august pentru lucrări de dragaj (adâncire şi nivelare a albiei) în punctele critice Caragheorghe – Turcescu, km 345–342, şi Cochirleni, km 309–304.
Pentru că utilajul AFDJ nu era suficient, Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a intervenit complementar cu două unităţi proprii de dragare, de aproximativ 900 m³/h fiecare. Acestea au operat în punctele critice din zona kilometrilor 306, 307, 309 şi 312, aflate pe cursul Dunării Vechi.
„În paralel, au fost analizate mai multe soluţii de intervenţie hidrotehnică, inclusiv epiuri (diguri, n.r.) de dirijare, precum şi alte soluţii tehnice destinate concentrării sau redistribuirii curgerii spre zona Cernavodă. Aceste soluţii rămân în atenţie, însă nu pot constitui răspunsul imediat pentru actuala perioadă în care debitul Dunării înregistrează minime istorice”, a transmis Direcţia Comunicare şi Relaţii cu Presa de la Cancelaria Prim-Ministrului, la solicitarea News.ro.
În total, doar lucrările din august au costat 12,1 milioane de lei. Conform informaţiilor transmise de Cancelaria Prim-Ministrului, prin Hotărârea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din 31 iulie 2026 s-au stabilit costurile pentru intervenţia privind scufundarea barjelor pentru dirijarea debitului de la gura Braţului Bala spre Dunărea Veche, la valoarea de 7 milioane de lei.
Pentru dragajul necesar adâncirii Braţului Dunărea Veche, conform Hotărârii CNSU din 10 august 2026, pentru o cantitate de 100.000 mc, a fost stabilită suma de 5,1 milioane lei pentru punctele critice Turcescu-Caragheorghe şi Cochirleni.
Astfel, 50.000 mc au fost plătiţi pentru punctul critic Turcescu-Caragheorghe, urmând ca diferenţa de 50.000 mc să fie plătită după relocarea cantităţii de la punctul critic Cochirleni, la punctul critic Caragheorghe.
„Sursa de finanţare pentru ambele acţiuni este Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2026”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.
Noi intervenţii necesare în zona Cernavodă
„Pentru situaţia imediată este necesară o soluţie care poate fi mobilizată în câteva zile. Măsura operativă pregătită în acest scop este una temporară, reversibilă şi etapizată, discutată tehnic împreună cu CNE Cernavodă, administratorul Canalului Dunăre–Marea Neagră, IGSU şi MApN”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului.
Aceasta presupune mobilizarea unor barje, gabare (ambarcaţiune de transbordare pe puntea navelor) şi împingătoare, utilizarea pontoanelor şi a BAC-ului cu macara ale MApN, instalarea celor 30 de motopompe IGSU de aproximativ 600 m³/h fiecare, precum şi utilizarea capacităţilor de pompare ale ANAR.
„Dacă este necesar, aportul prin pompare poate fi completat printr-un transfer controlat de apă din Canalul Dunăre–Marea Neagră către bazinul de distribuţie al CNE (Centrala Nuclearelectrică Cernavodă, n.r.)”, susţin reprezentanţii cancelariei Prim-Ministrului.
„Pe termen lung, soluţia structurală avută în vedere pentru redistribuirea debitelor la bifurcaţia Bala–Dunărea Veche este implementarea proiectului BALA II. Cu privire la acest proiect, experţii şi reprezentanţii instituţiilor publice consideră necesară actualizarea indicatorilor tehnico-economici, adoptaţi iniţial de Guvern în anul 2024, astfel încât să implementarea proiectului să răspundă problemelor provocate de debitele minim istorice înregistrate în acest an”, adaugă aceştia.
În Anexa Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (HCNSU) din 21 august este stipulată „Contractarea/ mobilizarea ORICĂREI drage disponibile în ţară (privată sau publică), în regim de urgenţă“.
În pofida acestui fapt, la sfârşitul lunii august a fost retras cel mai important utilaj, cel aparţinând AFDJ, cu o capacitate de lucru aproape dublă faţă de cele două ale Apelor Române.
