Europa se apropie de o nouă problemă energetică, iar de această dată este vorba despre combustibilul care ține în aer milioane de pasageri. Piața europeană de kerosen pentru aviație intră în ultimele luni ale anului cu o perspectivă dificilă: consultanța Energy Aspects estimează pentru trimestrul al patrulea un deficit de aproximativ 510.000 de barili de combustibil pentru avioane pe zi. În același timp, Statele Unite și regiunea Asia-Pacific sunt estimate să dispună de excedente de 18.000, respectiv 419.000 de barili pe zi.
Situația este cu atât mai neobișnuită cu cât Europa încearcă să compenseze lipsa aprovizionării din Orientul Mijlociu apelând la furnizori aflați la distanțe uriașe. În septembrie, Coreea de Sud a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori suplimentari ai Europei, iar importurile europene de combustibil de aviație provenit din această țară au ajuns la aproximativ 129.000 de barili pe zi, cel mai ridicat nivel din octombrie 2022.
Europa caută combustibil până în Asia
Schimbarea arată cât de mult s-au modificat fluxurile mondiale de energie. Europa a început să importe mai mult combustibil de aviație din Statele Unite, Nigeria și Canada, iar acum cantități importante vin și din Asia. Problema nu este doar prețul transportului: cu cât Europa trebuie să caute mai departe surse alternative, cu atât piața devine mai dependentă de disponibilitatea rafinăriilor și de costul transportului maritim.
Coreea de Sud are însă un avantaj în actuala situație. Producția sa de combustibil pentru avioane a atins în iulie aproape 13,89 milioane de barili, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, în timp ce exporturile au ajuns la cel mai mare nivel din ultimii aproximativ trei ani și jumătate. Creșterea producției a fost favorizată de majorarea cantității de țiței procesate de rafinării.
Pentru comercianți, Europa a devenit o piață atractivă deoarece diferența dintre prețurile combustibilului de aviație din Asia și Europa face mai profitabil transportul unor cantități suplimentare către continent. Cu alte cuvinte, piața încearcă să repare deficitul european printr-o redistribuire globală a combustibilului.
Stocurile europene au coborât la un nivel îngrijorător
Unul dintre cele mai importante semnale vine din hub-ul petrolier Amsterdam-Rotterdam-Anvers, unul dintre principalele centre de depozitare și tranzacționare a produselor petroliere din Europa. Stocurile independente de combustibil pentru avioane de acolo au ajuns, în săptămâna încheiată pe 10 septembrie, la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani.
Această situație explică de ce Europa este nevoită să caute atât de agresiv furnizori alternativi. Când stocurile sunt reduse, piața devine mai vulnerabilă la orice nouă întrerupere a transporturilor sau a producției. O problemă locală într-o rafinărie, o perturbare a unei rute maritime sau o nouă escaladare geopolitică poate avea efecte mult mai rapide asupra prețurilor.
Totuși, nu există în acest moment o situație în care avioanele europene să rămână fără combustibil. Comisia Europeană anunța pe 8 septembrie că nu există în prezent o problemă de aprovizionare cu petrol în Uniunea Europeană, iar cererea de combustibil pentru aviație și motorină este acoperită prin producția rafinăriilor europene și prin aprovizionarea din piețele globale. Bruxelles-ul avertiza însă că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și cererea sezonieră din toamnă și iarnă ar putea înăspri piața în următoarele luni.
Ce s-a întâmplat cu Orientul Mijlociu?
Problema actuală are legătură directă cu perturbările provocate de războiul din Orientul Mijlociu și cu reducerea fluxurilor de produse petroliere prin regiune. Potrivit Reuters, conflictul a întrerupt aproximativ jumătate din importurile europene de combustibil de aviație provenite anterior din Orientul Mijlociu. Europa a fost nevoită să caute rapid alternative, iar fluxurile comerciale s-au modificat în consecință.
Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată de ce problema este atât de sensibilă. Înaintea actualelor perturbări, Orientul Mijlociu putea asigura până la aproximativ 375.000 de barili pe zi, echivalentul a 75% din importurile nete europene de combustibil de aviație. Europa produce intern o parte importantă din necesar, dar în ultimii ani dependența de importuri a crescut pe fondul reducerii capacităților de rafinare și al creșterii consumului.
Așadar, nu este vorba despre o simplă lipsă de petrol. Problema este mai complicată: Europa are nevoie de țiței, rafinării capabile să producă kerosen pentru aviație, transport maritim și infrastructură de depozitare, toate funcționând simultan într-o piață mondială afectată de tensiuni geopolitice.
Nigeria a devenit și ea un furnizor important
Unul dintre cele mai interesante efecte ale crizei este ascensiunea rafinăriei Dangote din Nigeria. Construită inițial pentru a reduce dependența Nigeriei de importurile de combustibili, rafinăria a devenit un furnizor important pentru Europa în momentul în care fluxurile din Orientul Mijlociu au fost perturbate.
În trimestrul al doilea din 2026, Europa a importat aproximativ 80.000 de barili pe zi de combustibil pentru avioane de la Dangote, ceea ce a reprezentat aproximativ 13% din deficitul de aprovizionare rezultat în urma perturbărilor. Nigeria a ajuns astfel unul dintre cei mai importanți furnizori europeni de kerosen pentru aviație, după Statele Unite.
Este o schimbare semnificativă pentru piața mondială. O rafinărie construită în Africa de Vest pentru a transforma Nigeria într-un exportator de produse petroliere ajunge să contribuie la alimentarea avioanelor din Europa într-un moment în care continentul își pierde o parte din sursele tradiționale.
De ce combustibilul pentru avioane este atât de important?
Pentru pasageri, problema poate părea îndepărtată, deoarece la aeroport nu există, cel puțin deocamdată, cozi la rezervoarele de combustibil. Însă kerosenul reprezintă una dintre cele mai importante componente ale costurilor unei companii aeriene, iar orice creștere susținută a prețului se poate transmite în cele din urmă către industria aeriană.
În plus, companiile aeriene nu pot înlocui pur și simplu combustibilul cu o altă sursă de energie. Avioanele comerciale actuale depind în continuare în principal de combustibili lichizi cu densitate energetică ridicată, iar alternativele precum combustibilii sustenabili pentru aviație sunt încă insuficiente pentru a înlocui rapid volumele convenționale.
Asta face ca orice perturbare majoră a pieței de kerosen să fie o problemă pentru întreaga industrie: companii aeriene, aeroporturi, transportatori de marfă și, în final, pasageri.
Următoarele luni vor fi decisive
Europa intră astfel într-o perioadă în care aprovizionarea poate fi menținută, dar cu un efort tot mai mare din partea pieței. Mai multe rafinării europene lucrează pentru a compensa deficitul, în timp ce comercianții caută combustibil în America de Nord, Africa și Asia.
Problema este că acest mecanism funcționează atât timp cât există suficient combustibil disponibil în alte regiuni și transportul către Europa rămâne viabil. Dacă tensiunile din Orientul Mijlociu se amplifică sau apar noi probleme pe rutele maritime, presiunea asupra Europei poate crește rapid. Reuters arată că, pentru trimestrul al patrulea, piața europeană este deja proiectată să aibă un deficit de 510.000 de barili pe zi.
Prin urmare, adevărata poveste nu este că avioanele europene rămân fără combustibil. Este faptul că Europa trebuie să meargă tot mai departe pe hartă pentru a găsi combustibilul necesar pentru a-și menține aviația în funcțiune, în timp ce stocurile din principalele centre europene au coborât la niveluri foarte reduse.
Într-o piață globală, asta transformă combustibilul pentru avioane într-un barometru al tensiunilor geopolitice: un conflict care începe la mii de kilometri de un aeroport european poate ajunge, prin rafinării, nave și piețele de energie, să influențeze costul unui bilet și disponibilitatea zborurilor.
