Industria auto din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Sectorul pierde peste 1.000 de angajați în fiecare lună, iar numărul salariaților a coborât la cel mai mic nivel din 2012. În paralel, unul dintre marii producători auto prezenți în România avertizează că operațiunile locale au ajuns într-un punct critic, în timp ce economiștii vorbesc despre riscul unei crize sistemice în industria auto.
Industria auto pierde peste 1.000 de angajați în fiecare lună
Potrivit datelor oficiale, industria auto pierde, în medie, aproximativ 1.200 de angajați în fiecare lună. La sfârșitul lunii aprilie 2026, sectorul mai avea aproximativ 132.000 de salariați, cel mai scăzut nivel înregistrat din 2012.
Evoluția ultimilor ani arată o schimbare radicală. După criza financiară, industria auto a cunoscut o perioadă de expansiune accelerată, numărul angajaților crescând de la aproximativ 113.000 în 2010 până la aproape 226.000 în 2018. Ulterior însă, sectorul a intrat pe o pantă descendentă, pe fondul schimbărilor din industria auto europeană și al încetinirii producției.
Declinul s-a accentuat în ultimul an și jumătate. Dacă la începutul lui 2025 industria auto avea aproximativ 150.000 de angajați, în aprilie 2026 mai rămăseseră doar 132.000, ceea ce înseamnă o pierdere de peste 18.000 de locuri de muncă.
Operațiunile Renault din România se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istoria lor, a avertizat CEO-ul Renault Group.
ACAROM: “S-au suprapus și pandemia, criza cipurilor, declanșarea conflictului Rusia-Ucraina și creșterea prețurilor la energie”
„Din 2035, pe piața din Europa nu vor mai putea fi vândute decât vehiculele care îndeplinesc condiția de emisii zero de dioxid de carbon. Pentru a deveni competitive, companiile își regrupează forțele. S-au suprapus și pandemia, criza cipurilor, declanșarea conflictului Rusia-Ucraina și, nu în ultimul rând, observăm în prezent o creștere a prețurilor la energie”, spune Adrian Sandu, secretarul general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
“Industria auto va trece printr-o criză sistemică”
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că efectele nu se vor limita doar la constructorii și furnizorii de componente auto. Potrivit acestuia, dificultățile din acest sector riscă să se propage în întreaga industrie prelucrătoare și să genereze o criză economică mai amplă.
„În general, industria prelucrătoare din România suferă de pe urma scăderii comenzilor, creșterii costurilor, iar produsele lor nu mai sunt vandabile. Industria auto, cea prelucrătoare, va trece printr-o criză sistemică. Vor trebui să își restructureze activitatea, să caute soluții pentru a ieși din această menghină fiscală, această problemă cu costurile și cu concurența din partea chinezilor”, explică analistul economic Adrian Negrescu.
Ianuarie 2026, cea mai severă lună a industriei
Potrivit unei analize termene.ro, vara lui 2025 a adus pierderi accentuate (minus 1,8 mii de angajați doar în iulie), iar ianuarie 2026 a marcat cea mai severă lună a industriei: 3,1 mii de locuri de muncă dispărute, un semnal că, dincolo de erodarea graduală prin neînlocuirea plecărilor naturale, sectorul a trecut și prin restructurări de amploare. Lunile februarie și martie 2026 au părut să aducă o temperare (minus 0,6, respectiv minus 0,3 mii), dar aprilie a readus ritmul peste media perioadei, cu un minus de 1,3 mii de salariați.
Fabricarea autovehiculelor a fost sectorul care trăgea în sus industria prelucrătoare românească: în 2022 și 2023, producția auto depășea cu 10-17% nivelul mediu din 2021, în timp ce restul industriei abia se menținea. Lansările de modele noi și revenirea cererii europene post-pandemie au susținut această performanță.
Totul s-a schimbat la începutul lui 2026, când indicele producției auto a coborât la 91,2 (față de media anului 2021), în timp ce ansamblul industriei prelucrătoare se situa la 97,5. Sectorul care a compensat slăbiciunea altor ramuri industriale a ajuns să evolueze sub media industriei.
Pentru România, unde „grosul” se află în componente (cablaje, scaune, sisteme electronice, piese turnate), dependența de comenzile marilor constructori europeni transformă orice reducere de producție la Stuttgart, München sau Wolfsburg într-o pierdere de locuri de muncă.
Cifrele din aprilie 2026 nu indică o prăbușire, ci o erodare lentă, constantă și fără un punct clar de oprire. Dacă ritmul mediu al ultimului an și jumătate se menține, sectorul va coborî sub pragul de 130 de mii de salariați până la finalul acestui an.
