Șeful Departamentului Securității Naționale și președintele ASF au informat Parlamentul că industriile de apărare ale altor state ar putea să primească acces la o felie importantă din banii cotizați de români în Pilonul II de pensii, în valoare totală de aprox. 228 miliarde lei, în cazul în care este adoptată o propunere legislativă care permite fondurile de pensii private obligatorii să investească banii din Pilonul 2 de pensii în „societăți care desfășoară activități în domeniul apărării, securității și industriei de armament”.
Circa 8,5 milioane de români au bani în Pilonul 2 de pensii
Conform datelor oficiale de la Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), pe data de 22 mai 2026 în fondurile de pensii private din România se află 228 miliarde de lei (43,5 miliarde de euro). În fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși 8,5 milioane de români, adică majoritatea populației active a țării. Dintre aceştia, peste 4,6 milioane contribuie regulat, lună de lună, cu 4,75% din venitul brut.
Banii din Pilonul 2 sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare, precum și singura sursă de economisire pe termen lung pentru români, în special cei cu venituri mici. Sumele acumulate în Pilonul 2 au ajuns la cca. 11% din Produsul Intern Brut al țării.
Unde se află acum banii pentru bătrânețe
Aproximativ 95% din banii din Pilonul 2 sunt investiți în România, făcând din fondurile de pensii private cei mai importanți investitori instituționali autohtoni. Aproximativ două treimi din bani sunt investiți în titluri de stat și mai mult de un sfert sunt investiți în companiile listate la Bursa de la București. În acest fel, banii românilor din fondurile de pensii contribuie la finanțarea pe termen lung a statului român, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă.
Potrivit legislației in vigoare, sunt interzise investițiile în companii din industria de apărare, tutun și alcool, jocuri de noroc.
O propunere legislativă care deschide firmelor de armament accesul la Pilonul 2 de pensii a fost depusă în Senat în luna mai, fiind susținută de 132 de parlamentari de la Minorități, PSD, AUR, UDMR, PNL, USR și independenți/neafiliați.
Inițiativa legislativă le dă voie fondurilor de pensii private să investească în „societăți care desfășoară activități în domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional, inclusiv activități cu dublă utilizare (dual-use), cu respectarea regulilor prudențiale prevăzute de prezenta lege și a limitelor de diversificare aplicabile”. Se permite astfel și finanțarea unor companii din domeniile aerospațial, comunicații, securitate cibernetică, mentenanță, infrastructuri critice.
Inițiativa interzice însă investițiile în societăți implicate în „dezvoltarea, producerea, întreținerea, utilizarea, distribuția sau comercializarea de arme interzise prin tratate și convenții internaționale la care România este parte, inclusiv, fără a se limita la: mine antipersonal, muniții cu dispersie, arme chimice și biologice, precum și alte categorii de ‚arme controversate‘ așa cum sunt definite în documentele internaționale și în cadrul european de transparență privind finanțarea durabilă”.
Conform inițiatorilor, propunerea legislativă are ca scop „revitalizarea industriei naționale de apărare” prin „stimularea investițiilor private”, pentru a „degreva presiunea asupra bugetului de stat și a susține proiectele de interes strategic”.
Departamentul Securității Statului: Numai 4 firme românești s-ar califica
Senatul a cerut CSAT-ului să emită un aviz pe marginea propunerii legislative. Punctul de vedere a ajuns ieri în Parlament sub semnătura șefului Departamentului Securității Naționale, consilierul prezidențial Marius Lazurca.
El transmite că s-au cristalizat o serie de observații „pe baza punctelor de vedere comunicate de membrii CSAT”. Deși inițiativa ar putea fi benefică industriei naționale de apărare, se arată în punctul de vedere trimis de Departamentul Securității Naționale, pe piața reglementară de la Bursa de Valori București sunt listate numai 4 societăți românești, astfel că o „parte semnificativă” din Pilonul 2 de pensii ar putea merge către firme din afara țării.
„Apreciem că inițiativa legislativă poate fi benefică din perspectiva diversificării portofoliului de investiții al fondurilor de pensii administrate privat, în condițiile în care sunt respectate principiile prudențiale de investire și nu sunt afectate interesele participanților. Însă, raportat la intenția de reglementare, semnalăm că pe piața reglementară de la Bursa de Valori București sunt listate numai 4 societăți autohtone conexe industriei de apărare, astfel că administratorii fondurilor de pensii private pot redirecționa în afara României (în detrimentul acoperirii necesarului de finanțare al statului român și/sau al companiilor autohtone) părți semnificative din activele aflate în administrare”, conform Departamentului Securității Naționale.
Propunerea legislativă este criticată de Departamentul Securității Naționale din punct de vedere al expresiilor folosite în text: „formulări generice ambigue”, „absența enumerării explicite a categoriilor de arme interzice”, precum și faptul că propunerea legislativă nu este aliniată ca terminologie la legislația din zona de înarmare și siguranță națională.
Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis un punct de vedere extrem de critic din punct de vedere etic dar și al riscurilor la care ar fi expuse sumele acumulate de români în Pilonul II de pensii.
„Banii pentru bătrânețe nu pot să finanțeze distrugerea sănătății și vietii cetățenilor” spune ASF, iar fondurile de pensii au o functie socială, nu strategic-militară:
- „Scopul sistemului de pensii private este protejarea calității vieții participanților la momentul pensionării și asigurarea unui climat de stabilitate financiar și socială pe termen lung. Direcționarea contribuțiilor participanților către industria armamentului contravine acestui obiectiv social fundamental, întrucât presupune asocierea economiilor populației cu activități economice dependente de conflicte armate, instabilitate și deteriorarea securității umane”.
- „Participanții contribuie la fondurile de pensii pentru a-și construi un viitor sigur (…) nu pentru a deveni, direct sau indirect, finanțatori ai industriei militare. Din aceasta perspectivă, investițiile în armament pot fi incompatibile cu interesul legitim al participantilor privind mentinerea și creșterea calității vieții”.
ASF mai arată că dacă regula de bază pentru fondurile de pensii private este să investească banii prudent, în zone cu risc controlat, predictibile și stabile pe termen lung, industria armamentului este riscantă pentru depinde de conflicte, astfel că performanța economică a sectorului de apărare este strâns legată de conflicte armate și curse de înarmare.
„Fondurile de pensii private nu ar trebui să depindă nici direct, nici indirect, de escaladarea conflictelor pentru obținerea de randamente”, mai afirmă ASF.
ASF mai atrage atenția că românii care contribuie la Pilonul 2 de pensii sunt obligați să cotizeze și nu își pot exprima consimțământul individual cu privire la zonele în care merg investițiile, „prin urmare, investițiile în industria armamentului, jocurilor de noroc, alcool sau tutun ar putea obliga indirect milioane de persoane să finanțeze activități contrare propriilor convingeri morale, fără posibilitatea unei opțiuni reale”.
În lipsa unei posibilităti reale de opțiune individuală, românii care cotizează la Pilonul 2 de pensii „nu trebuie expuși riscului de a finanța, fără consimțământ explicit, activități incompatibile cu propriile convingeri morale și cu interesul lor legitim privind protejarea calitătii vieții”.
AEROSTAR, IAR Brașov și TURBOMECANICA
În ceea ce privește firmele românești listate la Bursa din București în zona de fabricare de echipamente din zona armamentului, ASF indică faptul că doar 3 sunt listate pe piața reglementată: AEROSTAR S.A., IAR S.A. Brașov și TURBOMECANICA S.A.
Pe acest fond, afirmă ASF, unul dintre riscurile propunerii legislative este posibilitatea ca banii viitorilor pensionari să fie folosiți pentru finanțarea industriilor de apărare din alte state.
„Cu toate acestea, având în vedere contextul geopolitic actual, o astfel de soluție legislativă poate fi benefică din punct de vedere al strategiei de apărare a țării, în condițiile în care sunt respectate principiile prudențiale de investire și nu sunt afectate interesele participanților”, mai arată instituția.
AUR își retrage semnăturile
AUR a anunțat miercuri că nu susține inițiativa legislativă care ar permite fondurilor din Pilonul II de pensii să investească în companii din domeniul apărării și precizează că parlamentarii formațiunii și-au retras semnăturile de pe proiect.
„Deşi au existat parlamentari care au semnat această iniţiativă, aceştia şi-au retras semnăturile în această săptămână după ce au constatat eroarea”, a transmis, miercuri, AUR, într-un comunicat de presă.
Ministrul Apărării: „Banii se vor scurge ca printr-o pungă cu foarte multe găuri”
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus vineri, la Constanța, că o eventuală direcționare a unor fonduri din Pilonul II de pensii către industria națională de apărare nu va produce rezultatele așteptate fără o reformă profundă a modului în care sunt administrate companiile din domeniu.
Ministrul a precizat că industria națională de apărare are nevoie de resurse financiare consistente, însă acestea trebuie însoțite de măsuri care să asigure folosirea eficientă a banilor.
