Începând cu generația de elevi care va intra în clasa a VIII-a în septembrie 2026, sistemul de admitere la liceu va suferi modificări semnificative. Acestea prevăd introducerea unui examen suplimentar de admitere, facultativ, pe care liceele îl pot organiza pentru a ocupa până la 50% din locurile disponibile.
Acest examen suplimentar este opțional atât pentru licee, cât și pentru elevi. La el se pot înscrie doar absolvenții de gimnaziu care au obținut cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale.
Liceele nu sunt obligate să organizeze aceste concursuri proprii. Pentru locurile rămase neocupate prin admiterea separată, absolvenții de gimnaziu vor participa la repartizarea computerizată, care va avea loc după încheierea procesului de admitere individuală.
Cum funcționează examenul suplimentar
Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a clarificat modul în care vor fi elaborate subiectele pentru aceste concursuri de admitere. Acesta a precizat că testele vor viza exclusiv discipline din trunchiul comun, iar Centrul Național de Curriculum și Evaluare (CNCE) este instituția responsabilă cu elaborarea lor.
Subiectele pentru concursul suplimentar de admitere la liceu vor fi selectate exclusiv din disciplinele care fac parte din trunchiul comun, ceea ce înseamnă că nu se vor utiliza materii opționale sau inexistente, iar Centrul Național de Curriculum și Evaluare este instituția responsabilă cu elaborarea acestora. De exemplu, dacă un liceu cu profilul științe sociale dorește să organizeze un examen la istorie, centrul va furniza un set național de subiecte de istorie, pe care îl pot folosi toate liceele care optează pentru acest tip de concurs propriu, astfel încât, în esență, subiectele sunt aceleași la nivel național, dar fiecare școală își alege disciplina și stabilește ponderea pe care o va avea proba respectivă în nota finală de admitere.
– Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației
Concursul de admitere constă în două probe, stabilite la nivelul unității de învățământ, care trebuie să vizeze discipline aferente profilului sau specializării. Subiectele, elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare, sunt standardizate și unice la nivel național. Candidații sunt admiși în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiția promovării fiecărei probe cu minimum nota 5. Data desfășurării concursului de admitere va fi stabilită prin ordin al ministrului educației și va fi publică la începutul fiecărui an școlar.
Evaluarea Națională rămâne esențială
În pofida introducerii concursului propriu, Evaluarea Națională își păstrează un rol central în procesul de admitere. Legea stabilește clar că până la 50% din locuri pot fi ocupate prin concursul propriu al liceului, în timp ce restul locurilor vor fi alocate pe baza rezultatelor obținute la Evaluarea Națională.
Legea este foarte clară în privința acestor aspecte, deoarece prevede că liceul își poate ocupa prin concurs propriu până la 50% din numărul total de locuri, iar restul locurilor rămân alocate pe baza rezultatelor de la Evaluarea Națională, astfel încât fiecare formă de admitere își are rolul său bine definit. Mai mult, concursul propriu reprezintă, în fapt, o a doua șansă pentru elevii care nu au reușit să fie admiși la un anumit liceu prin una dintre modalități, deoarece pot încerca cealaltă variantă, cu condiția să fi susținut și Evaluarea Națională, iar acesta a fost scopul principal al legii, acela de a le oferi elevilor o oportunitate suplimentară pentru a ajunge la liceul dorit.
– Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației
Păreri pro și contra
Ruxandra Achim, profesoară de Limba și Literatura Română la Colegiul Național „I.L. Caragiale” din București, a explicat de ce consideră necesar acest examen suplimentar. Ea a subliniat că Evaluarea Națională nu își pierde utilitatea, deoarece majoritatea absolvenților de clasa a VIII-a nu sunt interesați de licee cu cerințe ridicate și pot opta pentru profiluri care nu necesită un examen suplimentar.
Evaluarea Națională nu își pierde utilitatea, deoarece nu toți elevii sunt interesați să meargă la licee cu cerințe ridicate, iar este important să ne gândim la marea majoritate a absolvenților de clasa a VIII-a, care pot opta pentru profiluri care nu necesită un examen suplimentar de admitere. Pentru acești elevi, Evaluarea Națională rămâne o bază solidă, iar cea mai corectă abordare ar fi ca, atunci când se calculează media de admitere pentru un liceu dorit, să se ia în considerare atât rezultatele de la Evaluarea Națională, cât și notele obținute la testarea specifică din cadrul celui de-al doilea concurs, realizându-se astfel o medie între cele două.
– Ruxandra Achim, profesoară de Limba și Literatura Română
Profesoara a recunoscut însă că introducerea unui examen suplimentar poate genera și provocări.
Este util ca elevii să aibă posibilitatea unui examen suplimentar, pentru că, de obicei, ei se concentrează exclusiv pe materiile de examen, Matematică și Limba Română, și omit alte discipline, iar o testare bazată pe întrebări generale le-ar putea fi de mare ajutor, arătându-le că în liceu nu vor avea doar aceste două materii. Pe de altă parte, pentru mulți elevi, un examen în plus va reprezenta o provocare suplimentară, iar logistica admiterii va deveni mai complicată, deoarece, după susținerea Evaluării Naționale pentru toți candidații, vor urma examenele specifice fiecărui liceu, iar toți participanții vor trebui să aștepte până la finalizarea și comunicarea rezultatelor, mai ales că, în cazul în care un elev obține o notă mare la Evaluarea Națională, dar nu suficient de bună pentru a intra la colegiul național sau la liceul dorit, el va trebui să participe la repartizarea computerizată, dacă acest mecanism se va mai menține.
– Ruxandra Achim, profesoară de Limba și Literatura Română
Introducerea examenului suplimentar de admitere la liceu a generat dezbateri încă din faza de proiect legislativ. În mai 2025, ministrul Educației de atunci, Daniel David, susținea prevederea, considerând benefice descentralizarea la nivel de liceu și personalizarea pe specializare. În ianuarie 2025, acesta aprecia că examenul separat reprezintă o formă de suplinire a faptului că autoritățile din educație nu au găsit o metodă corectă de evaluare a elevilor din școli cu niveluri diferite.
Eu nu sunt atât de împotriva acestui lucru, dacă ne gândim la un copil obișnuit care susține Evaluarea Națională, are o zi proastă și obține note foarte mici, deși este foarte bun la matematică, chimie, fizică. Pur și simplu, a avut niște momente proaste la testare. Dacă organizăm acel concurs la liceele unde el excelează, pe profilul real și așa mai departe, sunt de acord.
– Daniel David, fost ministru al Educației
Părinții, însă, s-au opus acestui examen, invocând presiunea suplimentară asupra elevilor și favorizarea „industriei meditațiilor”. În 2022, Iulian Cristache, președinte al Federației Părinților, a cerut Ministerului să țină cont de recomandările OCDE privind pregătirile particulare. Simona Crisbășanu de la Coaliția pentru Educație a adus, de asemenea, ca argument un studiu OCDE despre modele de succes pentru admiterea la liceu.
Nici elevii nu au susținut introducerea acestui examen. Adriana Dudună, președinta Asociației Elevilor din Constanța de la acea vreme, a sugerat că, în cazul în care Evaluarea Națională se dovedește nereprezentativă, ar trebui modificată, în loc să se introducă un examen suplimentar.
Secretarul de stat Sorin Ion a explicat la acea vreme că examenul nu este obligatoriu nici pentru licee, nici pentru elevi. El a adăugat că „Copilul dacă s-a dus la Evaluarea Națională a luat o notă mulțumitoare, cu siguranță că nu va mai fi interesat să intre pe locurile scoase la concurs, pentru că va intra fără nicio emoție pe locurile care se repartizează computerizat.”
De-a lungul timpului, procentul de locuri ce puteau fi ocupate prin concursul propriu a suferit modificări. În prima variantă a legii Cîmpeanu, din vara lui 2022, examenul s-ar fi dat doar în cazul colegiilor naționale și pentru 90% dintre locuri. Ulterior, procentul a fost modificat la 80%, scăzând apoi la 60% în forma de proiect a Ligiei Deca și ajungând în final la 50% în forma actuală a legii.
