Episoadele de praf saharian care ajung periodic deasupra Europei nu transportă doar particule fine de nisip, ci și microorganisme capabile să modifice ecosistemele solului, arată cercetări recente realizate de oameni de știință europeni, studii citate de The Guardian.
Praf saharian/ploaia roşie (blood rain) – Fenomenul, cunoscut publicului mai ales prin depunerile gălbui sau roșiatice pe autoturisme, drumuri, plante și clădiri, după ploi, este monitorizat cu atenție de cercetători, care încearcă să determine efectele pe termen lung asupra agriculturii și biodiversității din Europa, scrie The Guardian.
Oamenii de ştiinţă atrag atenția că praful saharian nu conține doar particule minerale, ci și microorganisme transportate pe distanțe de mii de kilometri.
Una dintre preocupările majore este impactul acestor microbi asupra microbiomului solului european și, implicit, asupra fertilității terenurilor agricole și a productivității culturilor.
În Portugalia, una dintre țările aflate frecvent pe traseul maselor de aer încărcate cu praf saharian, cercetătorii au analizat mostre colectate în timpul unui episod major produs în 2022. Mai precis, o echipă de la Universitatea din Lisabona a realizat cartografiere genomică a microorganismelor identificate în mostre de praf colectate în timpul furtunii Celia din 2022. Studiile genetice au confirmat prezența unor comunități complexe de microorganisme transportate din nordul Africii către Europa, scrie The Guardian.
Surprinzător, unele dintre bacteriile identificate ar putea avea un rol benefic pentru agricultură. Specialiștii susțin că anumite specii contribuie la dezvoltarea plantelor prin facilitarea absorbției nutrienților din sol, ceea ce le transformă în potențiali aliați naturali ai fermierilor.
Aceste microorganisme pot ajunge să se integreze în solurile europene și să funcționeze ca bacterii care stimulează creșterea rădăcinilor, având un efect similar unui fertilizator natural.
Fenomenul este de interes și pentru România, unde episoadele de praf saharian au devenit mai vizibile în ultimii ani. Deși impactul direct asupra terenurilor agricole românești nu este încă pe deplin cunoscut, cercetătorii europeni avertizează că schimbările climatice și intensificarea transportului de particule atmosferice ar putea influența în viitor compoziția microbiologică a solurilor de pe continent.
Experții subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua atât riscurile, cât și oportunitățile asociate acestui fenomen, care demonstrează încă o dată cât de interconectate sunt ecosistemele de pe cele două maluri ale Mării Mediterane.
Cercetările continuă pentru a înțelege mai bine modul în care aceste microorganisme sunt transportate și cum pot fi reduse eventualele riscuri, valorificând în același timp beneficiile pentru agricultură.
