Via Transilvanica, cel mai cunoscut traseu de drumeție din România și unul dintre cele mai apreciate proiecte turistice dezvoltate în ultimul deceniu, a primit recunoaștere oficială din partea statului român. Potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 496 din 17.06.2026, traseul a fost atestat ca traseu pedestru de interes național în scop recreativ.
Decizia reprezintă un moment important pentru proiectul inițiat de Asociația Tășuleasa Social și confirmă statutul pe care Via Transilvanica l-a câștigat deja în ultimii ani în rândul iubitorilor de natură, drumeții și turism cultural.
Supranumit de mulți „Camino de Santiago al României”, traseul traversează țara de la nord la sud-vest, unind Bucovina și Oltenia prin unele dintre cele mai spectaculoase peisaje ale Transilvaniei și Banatului.
Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a semnat ordinul prin care Via Transilvanica este atestată oficial drept traseu pedestru de interes național în scop recreativ.
Documentul stabilește că traseul este alcătuit dintr-un tronson principal care pornește din Putna și ajunge la Drobeta-Turnu Severin, precum și dintr-o ramificație care leagă localitatea Viscri de Brașov.
Potrivit documentului oficial, lungimea totală a traseului este de 1.631,53 kilometri.
Un traseu care traversează România de la Putna la Drobeta-Turnu Severin
Via Transilvanica este cel mai lung traseu turistic de lungă distanță din România. Drumul are peste 1.600 de kilometri și poate fi parcurs pe jos, cu bicicleta sau călare, traversând țara pe diagonală, de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin.
Traseul străbate zece județe – Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraș-Severin și Mehedinți – și pune în valoare unele dintre cele mai spectaculoase peisaje și comunități din România.
Șapte ținuturi istorice și culturale într-un singur traseu
Via Transilvanica este împărțită în șapte regiuni cultural-istorice: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica și Terra Romana.
De-a lungul traseului, călătorii trec prin sate tradiționale, orașe istorice, zone montane, păduri, pajiști și situri cu valoare culturală și arheologică. În total, traseul traversează 107 unități administrativ-teritoriale și conectează comunități foarte diferite, într-un proiect unic la nivel național. Una dintre caracteristicile care diferențiază Via Transilvanica de alte trasee europene este sistemul său de semnalizare.
Pe întreg parcursul drumului există marcaje, stâlpi indicatori și borne kilometrice din andezit sculptate individual de artiști. Fiecare bornă este unică, iar împreună acestea formează ceea ce organizatorii consideră a fi una dintre cele mai lungi galerii de artă în aer liber din lume.
