România intră în competiția europeană pentru dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, cu un proiect estimat la până la 5 miliarde de euro la Cernavodă și Doicești. În timp ce Spania a aprobat o investiție publică de 719 milioane de euro pentru o gigafabrică AI, autoritățile române încearcă să atragă investitori pentru una dintre cele mai ambițioase inițiative tehnologice din Uniunea Europeană.
Potrivit autorităților spaniole, investiția face parte din strategia europeană de consolidare a suveranității tehnologice și de reducere a dependenței de infrastructurile controlate de companii din Statele Unite și China. Noua gigafabrică AI va oferi capacități avansate de calcul pentru dezvoltarea modelelor de inteligență artificială și va permite cercetătorilor și companiilor europene să utilizeze infrastructuri care, în prezent, sunt insuficiente la nivelul Uniunii Europene.
Ministrul Transformării Digitale din Spania, Oscar Lopez, a declarat că investiția în sisteme de calcul de înaltă performanță este esențială pentru competitivitatea economiei europene și pentru dezvoltarea tehnologiilor viitorului, potrivit News.
În paralel, România încearcă să se poziționeze pe harta marilor investiții europene în inteligența artificială prin proiectul Black Sea AI Gigafactory, o inițiativă care vizează instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI și construirea uneia dintre cele mai puternice infrastructuri de calcul din regiune.
Gigafabrica AI de la Cernavodă, proiectată lângă reactoarele nucleare
Potrivit documentelor Ministerului Energiei, proiectul românesc este analizat pentru amplasamente din zona Cernavodă-Constanța și Doicești, beneficiind de acces la infrastructură energetică strategică și la viitoarele investiții nucleare ale României.
Costurile totale sunt estimate preliminar la 4-5 miliarde de euro, de aproape șapte ori mai mari decât contribuția publică aprobată de Spania pentru propriul proiect.
Interesul investitorilor este deja ridicat. Potențialii membri ai consorțiului care ar putea implementa proiectul au cerut clarificări privind ajutoarele de stat, posibilitatea unor facilități pentru racordarea la rețeaua electrică, accesul la energie produsă de centralele nucleare și mecanismele de finanțare disponibile la nivel european.
Potrivit documentelor analizate de Ministerul Energiei, investitorii s-au interesat dacă proiectul ar putea beneficia de sprijin public, garanții, granturi sau alte forme de finanțare.
Răspunsul autorităților române a fost prudent. Ministerul a precizat că proiectul este conceput în principal ca o investiție privată și că eventualele măsuri de sprijin vor fi analizate ulterior, în conformitate cu regulile europene privind ajutorul de stat.
De asemenea, investitorii au întrebat dacă Transelectrica ar putea acorda prioritate proiectului pentru accesul la rețea și dacă tarifele de racordare ar putea fi reduse sau subvenționate. Nici în acest caz Guvernul nu a oferit garanții, precizând că orice decizie va depinde de cadrul legal și de evaluările tehnice ulterioare.
Miza uriașă a energiei nucleare
Unul dintre cele mai importante avantaje ale proiectului românesc este accesul la energie cu emisii reduse de carbon. Potrivit estimărilor citate de Profit.ro, peste 80% din producția viitoare a noilor reactoare nucleare planificate la Cernavodă și Doicești ar putea ajunge să alimenteze infrastructura AI.
Această capacitate energetică este considerată esențială deoarece centrele de date și sistemele de inteligență artificială consumă cantități uriașe de electricitate. Marile companii tehnologice din lume investesc deja în reactoare nucleare și surse stabile de energie pentru a susține dezvoltarea noilor generații de modele AI.
Gigafabrica ar putea încălzi și orașul Cernavodă
O altă componentă analizată este reutilizarea căldurii reziduale generate de infrastructura de calcul.
Investitorii au întrebat dacă energia termică produsă de viitorul centru AI ar putea fi folosită pentru încălzirea orașului Cernavodă și dacă există mecanisme prin care acest serviciu să fie remunerat.
Ministerul Energiei a transmis că o asemenea variantă este luată în calcul, însă va necesita studii tehnice, evaluări de mediu și acorduri comerciale care vor fi stabilite într-o etapă ulterioară.
Subiectul este cu atât mai important cu cât legislația europeană obligă marile centre de date să recupereze și să utilizeze căldura reziduală atunci când acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic și economic.
Europa accelerează cursa pentru inteligența artificială
Atât proiectul spaniol, cât și cel românesc fac parte din strategia mai amplă a Uniunii Europene de dezvoltare a unor infrastructuri proprii de inteligență artificială.
În contextul în care Statele Unite și China domină în prezent piața globală a puterii de calcul și a modelelor AI, Bruxelles-ul încearcă să construiască o rețea europeană de gigafabrici capabile să susțină dezvoltarea tehnologiilor strategice ale viitorului.
Dacă proiectul Black Sea AI Gigafactory va fi implementat la dimensiunea anunțată, România ar putea deveni unul dintre principalele hub-uri europene pentru inteligența artificială și calculul de înaltă performanță, alături de state precum Spania, Franța și Germania.
