Premierul Bolojan a amintit că România s-a angajat că până la 1 anuarie 2027 va stabili impozitul pe locuințe în funcție de valoarea de piață a clădirii și spune că acum, la majorarea impozitelor din acest an, s-a calculat la baza de impozitare un metru pătrat în zona urbană în jurul cifrei de 500 de euro, dar acest preț, în general, în reședințele de județ, depășește 1.000 euro.
”Acum, de exemplu, s-a considerat că un metru pătrat în zona de urban, de exemplu, este undeva în jur de 500 de euro. Nimeni nu-și vinde niciun apartament la bloc în România cu un astfel de preț. În general, în reședințele de județ, depășește o mie de euro pentru un metru pătrat de suprafață într-un apartament”, a arătat prremierul Bolojan, care a adăugat că acum este un nivel intermediar-mediu.
Șeful Executivului a susținut însă că, în anumite localități, impzitul s-ar putea să scadă și a arătat că acum se lucrează la un software la Ministerul de Finanțe care preia date de la toate tranzacțiile imobiliare care se fac în România, respectiv vânzări, cumpărări de apartamente. ”S-a vândut o casă într-o comună, primăriile trebuie să comunice și notariatelor prețul la care s-a vândut această casă. Și atunci se face o bază de date pe localități, pe apartamente, pe orașe, cu cât sunt mai multe tranzacții, cu atâta datele sunt mult mai corecte și se știe cam ce valoare de piață are un metru pătrat, de exemplu, de apartament din zona centrală.Adevărul este că neimpunând aceste impozite la valori de piață, s-au pierdut sume foarte mari ca venituri pentru administrație și multe localități ar fi putut avea o infrastructură mai bună”, a mai spus Bolojan, într-un interviu la televiziunea publică.
Guvernul susține că majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă, diferențele pot apărea ca urmare a eliminării reducerilor pentru vechime și tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare – decizii luat chiar de Executiv – și majorarea cotei de impozitare de către autorități locale. Guvernul mai arată că măsurile au caracter tranzitoriu, până la operaționalizarea completă a sistemului automat de evaluare a proprietăților și introducerea impozitării la valoarea de piață și pentru persoanele fizice, cel mai probabil la 1 ianuarie 2027. Guvernul a simțit nevoia să transmită aceste clarificări ca urmare a întrebărilor adresate de jurnaliști și ”pentru o corectă înțelegere a deciziilor privind majorarea impozitelor și taxelor pe proprietate (clădiri, terenuri și autovehicule).
Profit.ro a relatat anterior că deciziile Guvernului de anul trecut de a majora baza impozabilă pentru locuințe și de a elimina unele reduceri de impozite au condus anul acesta la o creștere de 1,8-3 ori (o majorare între 80% și 200%) a impozitelor pe case și apartamente. Mai mult, zeci de mii de români care s-au grăbit încă din primele zile ale anului să achite taxele mult majorate pe locuințe, teren și mașini au constatat că, după ce au achitat suma afișată, le-a apărut o nouă sumă de plată, mai mare, fiind astfel în continuare datori la stat.
EXPLICAȚIILE GUVERNULUI Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce? 1. România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. 2. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice. 3. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate. Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta. Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum și prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevăzută și în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană. Deși angajamentele au fost luate în anii anteriori și discuțiile despre impozitarea în funcție de valoarea de piață a imobilelor s-a purtat de-a lungul anilor, decizia a fost amânată de mai multe echipe guvernamentale. Lipsa asumării răspunderii a pus în pericol atragerea de către România a fondurilor europene, amânarea încasării unor sume importante din PNRR (cererile de plată 4 și 5 – între 300 și 500 milioane de euro) și a agravat lipsa de performanță în administrația locală și acumularea unor dezechilibre bugetare.
Măsurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor, iar intrarea lor în vigoare a avut loc cu întârziere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opoziție și a procedurilor legale subsecvente. Aceste aspecte au întârziat depunerea cererii de plată numărul 4, precum și încasarea fondurilor europene. Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea în vigoare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să adopte hotărârile de consiliu local necesare stabilirii cotelor și a elementelor de competență locală, de îndată, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparență decizională. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregătire la nivelul autorităților publice locale și a generat sincope în implementare (probleme la platforma ghișeul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferențe de aplicare între UAT-uri). În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități. Care este impactul bugetar Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creștere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% față de anul 2025: Clădiri: +1,42 mld lei; – Terenuri: +1,09 mld lei,; Autoturisme/ mijloace de transport: +1,18 mld lei. Trebuie subliniat faptul că banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele locale, bugetul de stat nemaiputând să asigure transferurile în creștere ca urmare a deficitului bugetar.
