HomeSportIanis Hagi a luat "Lingura de Lemn" a Europei

Ianis Hagi a luat “Lingura de Lemn” a Europei

spot_img

Top 5 cei mai slabi „tricolori” din acțiunea din noiembrie a Ligii Națiunilor. Ianis Hagi a avut cele mai slabe cifre, conform raportului de specialitate Wyscout

Echipa națională a dezamăgit și în acțiunea din noiembrie a Ligii Națiunilor. După ce luna trecută a fost învinsă în toate cele patru meciuri, de data aceasta România a adunat 3 puncte, în victoria cu Polonia, 2-1, și a pierdut cu Bosnia, 1-2, la Zenica.

Aceste rezultate dezamăgitoare au venit cu un joc mult sub așteptări din partea „tricolorilor”, după cum arată chiar raportul Wyscout. Cele mai slabe cifre le are chiar Ianis Hagi, care a fost distribuit de selecționer într-o poziție crucială, având un rol în care trebuie să creeze constant pericol, în sistemul 4-3-1-2.

Locul 5 – Andrei Coubiș, cel mai folosit jucător, dar cu probleme la duelurile defensive
Andrei Coubiș deschide lista dezamăgirilor, chiar dacă a primit cele mai multe minute dintre jucătorii de câmp ai României: 548, în 6 apariții. A fost unul dintre oamenii folosiți constant, însă continuitatea nu a fost însoțită de siguranță în toate capitolele jocului. Pentru un fundaș central, bilanțul duelurilor defensive este unul dintre principalele semnale de alarmă: numai 14 câștigate din 35, adică 40%.

Per total, Coubiș a ieșit învingător în 34 dintre cele 69 de dueluri, puțin sub jumătate. În schimb, s-a descurcat mai bine în aer, unde a câștigat 9 confruntări din 13, aproximativ 69%. Diferența dintre cele două capitole este semnificativă: fundașul a avut un randament bun la mingile aeriene, dar a întâmpinat dificultăți în celelalte dueluri defensive.

Un alt capitol sensibil a fost cel al mingilor pierdute. Coubis a avut 59, dintre care 33 în propria jumătate, cel mai mare total din această zonă între cei cinci jucători ai analizei. A strâns și 49 de recuperări, dintre care 9 în jumătatea adversă, însă numărul pierderilor aproape de propria poartă a reprezentat o vulnerabilitate într-o campanie cu 16 goluri încasate.

La pase, precizia generală de aproximativ 88% ascunde diferențe importante. A reușit 130 dintre cele 135 de transmiteri laterale, dar numai 13 dintre cele 29 de mingi lungi, aproximativ 45%. De asemenea, 15 dintre cele 26 de pase spre ultima treime și-au găsit destinatarul. Coubiș a oferit soluții pentru circulația mingii în apărare, însă a fost mai puțin precis când a încercat să ducă jocul mai departe.

Locul 4 – Vlad Dragomir, un singur șut pe poartă și doar 20% dintre duelurile defensive câștigate
Așteptările din partea lui Vlad Dragomir erau ridicate. Asta datorită prestațiilor solide pe care le-a reușit cu Mircea Lucescu selecționer. Mijlocașul lui Pafos a strâns 341 de minute în cinci meciuri, fără să marcheze și fără să ofere vreo pasă decisivă. A avut 6 încercări de finalizare, dintre care numai una a prins cadrul porții, iar totalul lor a valorat 0,10 goluri așteptate. A căutat poarta, dar a ajuns rar în situații din care România să poată spera cu adevărat la gol.

Un detaliu atrage atenția în mod special: raportul îi consemnează o singură atingere a mingii în careul advers în întreaga campanie. Dragomir a avut 3 pase urmate de șut și 0,29 pase decisive așteptate, însă niciuna dintre acțiunile sale nu s-a concretizat într-un assist. La centrări, numai una dintre cele patru încercări a fost precisă.

Cea mai slabă statistică apare în faza defensivă, unde mijlocașul a câștigat numai trei dintre cele 15 dueluri, adică 20%. Bilanțul general a fost de 14 confruntări câștigate din 35, aproximativ 40%. A avut și 38 de recuperări, dintre care 16 în jumătatea adversă, dar eficiența redusă în duelurile defensive a rămas o problemă.

Cu mingea la picior, Dragomir a reușit 144 de pase din 161, aproximativ 89%, inclusiv 9 dintre cele 10 transmiteri spre ultima treime. Totuși, a încercat numai 9 pase progresive și a completat 5. Ceea ce este destul de puțin pe plan ofensiv față de așteptările create.

Locul 3 – Radu Drăgușin, doar 5 dueluri defensive câștigate din 16
Radu Drăgușin nu a mai fost stâlpul naționalei la această acțiune. Fundașul Fiorentinei a adunat 312 minute în patru apariții, iar bilanțul confruntărilor defensive este unul dintre cele mai slabe din raport. A câștigat numai 5 dintre cele 16 dueluri de acest tip, aproximativ 31%. Pentru un jucător de la care naționala așteaptă să închidă drumul spre poartă, procentajul este mult sub nivelul dorit.

Nici în totalul duelurilor Drăgușin nu a trecut de jumătate: 18 reușite din 37, aproximativ 49%. La mingile aeriene a avut 6 confruntări câștigate din 11, în timp ce bilanțul disciplinar a inclus un cartonaș galben și unul roșu. Sunt cifre care au cântărit într-o campanie în care apărarea României a cedat mult prea ușor.

Fundașul a avut 26 de mingi pierdute, dintre care 18 în propria jumătate. Și distribuția pe distanțe lungi a suferit: numai 5 dintre cele 14 încercări au fost precise, aproximativ 36%. La pasele progresive, a completat 8 din 15, în timp ce precizia generală a transmiterilor a fost de aproximativ 87%, cu 100 de reușite din 115.

Însă, Drăgușin a avut și intervenții prin care a limitat pericolul: 39 de recuperări, 4 șuturi blocate și 19 degajări defensive. Chiar dacă a intervenit în numeroase situații, procentajul duelurilor defensive și eliminarea lasă imaginea unei campanii sub așteptările de la unul dintre liderii României.

Locul 2 – Andrei Rațiu nu a câștigat vreun duel în treimea proprie!
Andrei Rațiu a fost unul dintre cei mai criticați „tricolori”. Fundașul dreapta a strâns 435 de minute în cinci apariții, iar cifrele sale au arătat o scădere de formă vizibilă. A câștigat numai 44 dintre cele 89 de dueluri, aproximativ 49%, iar în confruntările defensive a avut 20 de reușite din 39. Problemele cele mai mari au apărut la mingile aeriene: un singur duel câștigat din 7 pe tot terenul și niciunul din cele 5 disputate în treimea proprie, dintre care 4 în careul României.

Nici jocul cu mingea nu a avut precizia dorită, cum se întâmpla în trecut. Rațiu a înregistrat 57 de mingi pierdute, dintre care 24 în propria jumătate, și a completat 142 dintre cele 183 de pase, aproximativ 78%. La transmiterile înainte, procentajul a coborât la 62%, cu 39 de reușite din 63, în timp ce numai 5 dintre cele 16 centrări și-au găsit destinatarul. A avut și realizări ofensive, cu nouă driblinguri reușite din 12 și un assist, însă acestea nu au compensat vulnerabilitățile defensive.

Raportul Wyscout consemnează și 16 dueluri pierdute în treimea proprie, al doilea total din tabel, după Andrei Coubis, cu 19. În continuarea acțiunilor respective, adversarii au expediat 7 șuturi, dintre care 3 pe poartă, și au înscris o dată. Sunt cifre care arată cât de periculoase au devenit unele dintre situațiile în care Rațiu a fost depășit în apropierea porții naționalei.

Ultima partidă a campaniei a adus și o eroare decisivă. La Zenica, în minutul 44, Rațiu a greșit intervenția la o minge trimisă în careu, iar Benjamin Tahirovic a profitat și a egalat, după ce România deschisese scorul prin Daniel Bîrligea. Greșeala fotbalistului de la Rayo a anulat avantajul „tricolorilor” chiar înaintea pauzei.

Ezitarea lui Rațiu a fost observată și de selecționer. Rațiu nu a terminat pe teren niciuna dintre cele două partide din noiembrie. Cu Bosnia, Gică Hagi l-a înlocuit cu Tony Strata în minutul 64, iar în victoria cu Polonia, 2-1, fundașul a ieșit în minutul 81, când în locul său a intrat Olimpiu Moruțan.

Locul 1 – Ianis Hagi, un singur șut pe poartă! Zero goluri și zero assisturi
Ianis Hagi ocupă primul loc în această analiză prin diferența dintre implicarea în ofensivă și rezultatul acțiunilor sale. În cinci apariții și 295 de minute, mijlocașul nu a marcat și nu a oferit vreo pasă decisivă. De altfel, fiul selecționerului a încheiat anul 2026 fără a izbuti un gol sau un assist pentru prima reprezentativă în cele 8 meciuri în care a fost utilizat.

În campania recent încheiată din Liga Națiunilor a încercat poarta de 9 ori, însă numai un șut a fost cadrat, ceea ce înseamnă o precizie de aproximativ 11%. Numai că, numărul șuturilor nu a fost însoțit de ocazii importante. Cele nouă încercări au însumat numai 0,28 goluri așteptate, iar raportul îi consemnează 3 atingeri în careul advers. Prin comparație, Dennis Man a avut 8 șuturi, dintre care 5 pe poartă, și a înscris de două ori în 423 de minute.

Nici contribuția pentru colegi nu a compensat lipsa golurilor. A avut trei pase urmate de șut, dar numai 0,07 pase decisive așteptate, iar dintre cele 11 centrări a reușit doar 3. La distribuția generală, 83 dintre cele 108 pase au fost precise, aproximativ 77%. Randamentul a scăzut la pasele transmise înainte, unde a completat 19 din 30, și la mingile lungi, cu 4 reușite din 9.

Driblingul a rămas principalul său atu. A avut 6 încercări reușite din 7, aproximativ 86%. A câștigat și 15 dintre cele 25 de dueluri ofensive, adică 60%, semn că a putut depăși adversari și susține unele acțiuni. Totuși, aceste reușite nu s-au transformat în goluri sau assisturi, iar România a avut nevoie tocmai de execuțiile decisive ale jucătorilor din spatele atacanților în sistemul folosit de Hagi: 4-3-1-2.

spot_img

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Lovitura de Presa nu răspunde pentru conținutul comentariilor și își rezervă dreptul de a le modera sau de a le respinge. Vă rugăm să folosiți un limbaj respectuos și civilizat în exprimarea opiniilor.
spot_img

Articole similare

Ultimele articole

Etichete

spot_img