HomeInterneFraţii Negoiţă, „Împăraţii Sectorului 3“!

Fraţii Negoiţă, „Împăraţii Sectorului 3“!

spot_img

Primăria Sectorului 3 și instituțiile din subordinea sa au derulat în ultimii zece ani peste 9.000 de proceduri de achiziție, cu valori înscrise cumulat de aproape 36 de miliarde de lei, potrivit unei analize Newsweek România a datelor de achiziții publice.

În paralel cu achizițiile de miliarde ale Primăriei, familia Negoiță a dezvoltat un imperiu imobiliar în Sectorul 3.

Frații Negoiță, două imperii în Sectorul 3. Mii de apartamente private și achiziții publice de 7 miliarde €
Aproape două treimi din achizițiile primăriei sectorului 3 este concentrate în construcții, renovări și reabilitări. Numai nouă proceduri încadrate la „lucrări de fațade”, în realitate marile programe de reabilitare energetică a blocurilor, însumează circa 17,6 miliarde de lei.

De la primării, consilii județene și companii publice până la ministere, agenții guvernamentale și instituții aflate în subordinea acestora, vom urmări cine a contractat, ce a cumpărat, cât a plătit și cine a beneficiat de contractele finanțate din bani publici.

Vom identifica cele mai mari contracte, firmele care au câștigat repetat achiziții, procedurile controversate, cumpărările directe apropiate de pragurile legale și posibilele mecanisme de fragmentare a contractelor.

Începem cu Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță din 2012, unde analiza procedurilor de achiziție din ultimii zece ani indică valori cumulate de aproape 36 de miliarde de lei.

Pentru că, dincolo de promisiunile politicienilor și de panglicile tăiate la inaugurări, întrebarea esențială rămâne aceeași: pe ce au spart banii în ultimii 10 ani și ce au primit cetățenii în schimb?

Robert Negoiță conduce Sectorul 3 din 2012. A câștigat pentru prima dată Primăria la alegerile locale din 10 iunie 2012, iar în 2024 a obținut al patrulea mandat consecutiv.

Newsweek România a analizat baza de achiziții a Primăriei Sectorului 3 și a instituțiilor din subordine disponibilă pentru aproximativ ultimii zece ani, din noiembrie 2016 până în noiembrie 2026.

Din date rezultă peste 9.100 de proceduri distincte, cu o valoare cumulată înregistrată de aproximativ: 35,95 miliarde de lei

În baza analizată apar atât contracte individuale, cât și acorduri-cadru de sute de milioane sau chiar miliarde de lei, iar în cazul acestora valoarea înscrisă poate reprezenta plafonul maxim al acordului, nu suma efectiv cheltuită.

Deși pe site-ul e-licitatie.ro sunt publicate date despre achizițiile publice făcute de toate autoritățile locale și centrale din 2007 până în prezent, primăria condusă acum de Robert Negoiță publică date de abia din 2016 încoace.

Explozia achizițiilor după 2020
Distribuția pe ani arată o schimbare radicală după 2020.

În 2017, procedurile din baza analizată însumau aproximativ 1,6 miliarde lei, iar în 2018 o valoare apropiată.

În 2019 valoarea scade la aproximativ 122 milioane lei, iar în 2020 ajunge la circa 312 milioane lei.

După aceea începe însă o perioadă cu proceduri de valori foarte mari: 2021 – aproximativ 6,36 miliarde lei, 2022 – aproximativ 11,62 miliarde lei, 2023 – aproximativ 3,05 miliarde lei, 2024 – aproximativ 6,75 miliarde lei și 2025 cu aproximativ 4,28 miliarde lei.

Numai între 2021 și 2025, valoarea procedurilor identificate depășește 32 de miliarde de lei.

Anul 2022 este de departe cel mai mare din baza analizată, cu proceduri însumând peste 11,6 miliarde lei.

Explicația principală se găsește în marile acorduri pentru reabilitarea și renovarea clădirilor din Sectorul 3.

Aproape jumătate din bani: fațade și renovarea energetică a blocurilor
Cea mai mare categorie din întreaga bază este încadrată în sistemul achizițiilor publice la codul CPV corespunzător „lucrărilor de fațade”.

Numai nouă proceduri din această categorie însumează aproximativ 17,6 miliarde de lei adică aproape 49% din valoarea tuturor procedurilor analizate.

Denumirea tehnică poate induce însă în eroare.

Nu este vorba doar despre zugrăvirea sau repararea fațadelor, ci în principal despre contracte și acorduri pentru reabilitarea termică a blocurilor, renovarea energetică, creșterea eficienței energetice, consolidarea seismică și renovarea clădirilor.

Printre cele mai mari proceduri identificate se află acorduri pentru renovarea integrată, consolidarea seismică și eficientizarea energetică a blocurilor, cu valori cumulate de mai multe miliarde de lei.

Două asemenea proceduri însumează aproximativ 7,7 miliarde lei.

Alte două proceduri pentru creșterea eficienței energetice a blocurilor ajung împreună la aproximativ 3,9 miliarde lei.

Peste 23 de miliarde pentru construcții și renovări
Dacă adăugăm celorlalte lucrări de construcții categoria uriașă a renovărilor energetice, rezultatul este și mai spectaculos.

Newsweek România a identificat 49 de proceduri încadrate în principalele categorii de construcții, renovări și reabilitări, cu o valoare cumulată de: 23,11 miliarde de lei

Asta înseamnă aproximativ 64% din întreaga valoare a bazei de achiziții analizate.

În calcul intră lucrările de fațade și reabilitare energetică, reparații generale și renovări, extinderi de clădiri, lucrări generale de construcții, construcția de clădiri și alte lucrări publice.

Cu alte cuvinte, din fiecare 100 de lei reprezentând valoarea procedurilor de achiziție din baza analizată, aproximativ 64 de lei sunt legați de construcții și renovări.

Alte miliarde pentru dezvoltare urbană și spații verzi
A doua mare zonă de cheltuieli este amenajarea Sectorului 3.

Procedurile încadrate drept lucrări de dezvoltare urbană însumează aproximativ 1,92 miliarde lei.

Cele pentru amenajarea și întreținerea spațiilor verzi ajung la aproximativ 1,44 miliarde lei.

Echipamentele pentru terenuri de joacă reprezintă proceduri de aproximativ 817 milioane lei, iar infrastructura pietonală aproximativ 454 milioane lei.

Procedurile pentru piste de biciclete mai adaugă circa 390 milioane lei.

În total, numai marile categorii legate de dezvoltare urbană, parcuri, locuri de joacă, infrastructură pietonală și biciclete trec de 5 miliarde de lei.

Peste un miliard pentru infrastructura deșeurilor
O altă categorie importantă este salubritatea.

Achizițiile privind containerele și infrastructura pentru colectarea deșeurilor însumează aproximativ 1,35 miliarde lei.

Serviciile pentru tratarea și eliminarea deșeurilor mai însumează circa 124 milioane lei.

Prin urmare, doar aceste două categorii depășesc 1,47 miliarde lei, fără a include toate celelalte contracte de salubritate care apar sub alte coduri CPV.

Aproape 1,2 miliarde pentru consultanță și servicii inginerești
Marile lucrări atrag și contracte importante pentru consultanță, proiectare și supraveghere.

Procedurile încadrate drept consultanță pentru lucrări publice însumează aproximativ: 673 milioane lei.

Cele pentru servicii de inginerie mai adaugă aproximativ: 523 milioane lei.

Împreună, cele două categorii ajung la aproape: 1,2 miliarde de lei

Suma nu include toate studiile de fezabilitate, proiectarea tehnică, dirigenția de șantier, managementul de proiect și alte servicii similare încadrate în alte categorii.

Numai serviciile de proiectare tehnică pentru lucrări publice mai însumează aproximativ 107 milioane lei.

Peste 91% dintre proceduri sunt achiziții directe
La celălalt capăt al spectrului se află achizițiile directe.

Din aproximativ 9.200 de proceduri distincte analizate, peste 8.400 sunt achiziții directe, adică mai mult de 91% din numărul total.

Ca valoare, însă, achizițiile directe reprezintă doar o mică parte din total, marile miliarde fiind concentrate în licitații și acorduri-cadru.

Analiza Newsweek a identificat însă sute de cumpărări directe situate foarte aproape de pragurile maxime permise de legislație.

În paralel cu achizițiile de miliarde ale Primăriei, familia Negoiță a dezvoltat un imperiu imobiliar în Sectorul 3
În timp ce Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță din 2012, derula în ultimii zece ani proceduri de achiziții publice cu valori cumulate de aproape 36 de miliarde de lei, familia edilului își extindea propriul imperiu imobiliar.

În centrul afacerilor private se află Ionuț Negoiță, fratele primarului, fondatorul grupului HILS Development, care a construit mii de apartamente în estul Capitalei și pregătește alte proiecte rezidențiale de mari dimensiuni.

Cele două evoluții s-au produs în paralel, în același sector al Bucureștiului: administrația publică a contractat lucrări de construcții, reabilitare și dezvoltare urbană de miliarde de lei, în timp ce companiile familiei Negoiță au cumpărat terenuri, inclusiv foste platforme industriale, pe care au ridicat sau urmează să ridice ansambluri rezidențiale.

Dimensiunea afacerilor este impresionantă. HILS Pallady cuprinde 1.908 apartamente, HILS Brauner alte 1.336, iar HILS Splai încă 111 locuințe. Numai aceste trei proiecte finalizate însumează 3.355 de apartamente.

Lor li se adaugă HILS Sunrise, cu 704 apartamente, HILS Titanium, cu 1.194 de locuințe prevăzute în proiect, și HILS Republica, o dezvoltare amplă pe o suprafață de 18 hectare, unde prima etapă, cu 369 de apartamente, a fost finalizată în 2025.

Expansiunea continuă și pe fostele platforme industriale.
Firmele familiei Negoiță au cumpărat peste 25 de hectare din fosta platformă Chimopar, pentru aproximativ 28,1 milioane de euro, unde documentațiile analizate indicau posibilitatea construirii a peste 7.000 de apartamente.

Robert Negoiță a fost implicat în trecut în afacerile imobiliare ale familiei, înainte de preluarea mandatului de primar. Dezvoltările HILS din ultimul deceniu sunt însă prezentate public drept afaceri conduse de fratele său, Ionuț Negoiță.

Investigațiile Pandora Papers au documentat și legături istorice ale celor doi frați cu structuri offshore.

CU ANI și DNA la ușă dar totuși liberi
Legătura dintre afacerile private și administrația publică nu se rezumă însă la vecinătatea geografică.

În 2023, Agenția Națională de Integritate a sesizat DNA în legătură cu posibile fapte penale rezultate din contracte între societăți aflate sub autoritatea Sectorului 3 și companii în care membri ai familiei primarului aveau interese.

În februarie 2026, DNA a efectuat percheziții și l-a pus sub urmărire penală pe Robert Negoiță pentru suspiciuni de abuz în serviciu. Primarul a respins acuzațiile și a susținut că drumul avea destinație publică. Controlul judiciar dispus inițial a fost revocat definitiv de Tribunalul București la 12 februarie 2026, fără ca aceasta să echivaleze cu soluționarea acuzațiilor pe fond.

În ciuda acestor anchete oficiale și a altor suspiciuni neconcretizate încă în investigații oficiale, cei doi frați continuă să conducă cu o mână de fier pe de o parte achizițiile de zeci de miliarde de lei ale Primăriei Sectorului 3 iar pe de altă parte un imperiu imobiliar de sute de milioane de Euro bazat covârșitor în același sector 3.

spot_img

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Lovitura de Presa nu răspunde pentru conținutul comentariilor și își rezervă dreptul de a le modera sau de a le respinge. Vă rugăm să folosiți un limbaj respectuos și civilizat în exprimarea opiniilor.
spot_img

Articole similare

Ultimele articole

Etichete

spot_img