Discuția aprinsă a avut loc în marja summitului de la Dublin, unde jurnalistul Bogdan Isopescu l-a întrebat pe șeful statului de ce continuă să îl susțină pe Lucian Pahonțu, în pofida informațiilor apărute despre activitatea acestuia din decembrie 1989. Reporterul a făcut trimitere la practica din alte state est-europene, precum Polonia și Germania, susținând că acolo dezvăluirile privind implicarea în fostele structuri de forță au dus la demisii imediate.
„Dacă mai îmi permiteți, o întrebare în legătură cu domnul Pahonțu. Înainte de a veni la acest summit, am avut curiozitatea să mă uit din istoria postdecembristă, din statele din jumătatea de est a Europei, unde au mai existat astfel de cazuri, Germania, Polonia, cu care ne-am vrea să ne comparăm. Să știți că nu prea sunt. Cazuri în care un angajat al unei structuri de forță, ofițer, a participat, a stat în mașină, fie că a dormit sau nu, dar nu a primit comandă de a interveni, dar a fost în structurile de forță la Revoluția din România. Pentru un astfel de caz, în Polonia au fost demisii, și nu numai în Polonia, în Germania, în momentul în care au fost aflate aceste informații, dincolo de acest lucru și dincolo de uman, există oameni, mame ale căror copii trăiesc acum, au murit la Revoluție. Acea generație sunt de vârsta dumneavoastră, a mea. În momentul în care aude acest scandal, vă identifică pe dumneavoastră cu pușca care a stat în spatele…” — Bogdan Isopescu, jurnalist Radio România
Președintele l-a întrerupt imediat, întrebând: „Care pușcă?”. După ce jurnalistul a precizat că se referă la generalul Pahonțu „printr-o metaforă”, Nicușor Dan a replicat sec: „Eu cred că oamenii ăia nu au fost omorâți de niște metafore.”
Bogdan Isopescu a insistat că victimele Revoluției au fost ucise de structurile de forță din care făcea parte și actualul șef al SPP și i-a cerut explicații directe președintelui: „De ce vă agățați de domnul Pahonțu atât de tare?”.
În răspunsul său, Nicușor Dan a respins ideea unei demiteri pe care a asociat-o cu dorința de răzbunare, invocând prioritățile mandatului său: „Cred că întrebarea adevărată pe care dumneavoastră mi-o puneți este: «Nu vreți să ne oferiți puțină răzbunare»? Eu nu am venit aici, după cum nu am mers nici la Primăria Capitalei pentru a răzbuna. Mandatul meu este să pun niște lucruri în ordine și cred că este enorm, enorm de mult de făcut în direcția asta.”
Jurnalistul Radio România a respins interpretarea președintelui, subliniind că a invocat doar standarde europene: „Mă scuzați, nu trebuie să spuneți că eu cer răzbunare sau că spun. V-am dat niște exemple din Europa, unde oamenii au demisionat pentru lucruri mai mici, atât. Mulțumesc.”
Aflat la șefia Serviciului de Protecție și Pază încă din 2005, Lucian Pahonțu a ajuns în centrul unui amplu scandal public în august 2026, în urma unei investigații publicate de Recorder. Potrivit jurnaliștilor, acesta s-ar fi aflat în dispozitivul Trupelor de Securitate desfășurat în zona Hotelului Intercontinental în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, în timpul reprimării Revoluției, precum și în dispozitivul de ordine publică de la Mineriada din iunie 1990.
Șeful SPP a negat implicarea în acțiuni represive, afirmând că atribuțiile sale vizau strict domeniul transmisiunilor. După apariția materialului de presă, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a reluat verificările asupra trecutului său. Totuși, decizia președintelui Nicușor Dan de a-l păstra în funcție a generat nemulțumiri și proteste. Ulterior, în luna septembrie, o altă investigație jurnalistică a indicat că aproximativ 30% din teza de doctorat a generalului ar fi plagiată.
Dialogul de la Dublin survine la numai trei zile după un alt incident între președinte și un jurnalist, petrecut la Palatul Cotroceni. Nicușor Dan a decis atunci să îi interzică jurnalistului de investigație Ovidiu Vanghele participarea la conferințele de presă pe toată durata mandatului prezidențial, după ce acesta îi adresase o întrebare referitoare la activitatea procurorului general Cristina Chiriac.
Șeful statului a justificat măsura invocând mesaje jignitoare pe care jurnalistul i le-ar fi transmis anterior pe rețelele sociale. Hotărârea de a-i bloca accesul la Palatul Cotroceni a atras însă reacții critice atât din partea organizațiilor de presă, cât și din zona politică.
