Revenirea în funcțiune a unuia dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă este estimată pentru mijlocul lunii noiembrie, în jurul datei de 15, dacă debitul Dunării își va menține tendința de creștere. Oprirea reactoarelor pe timpul verii, cauzată de secetă și scăderea apei necesare răcirii, a redus producția națională de energie cu 20%, obligând România să apeleze la importuri. Nuclearelectrica dă asigurări că securitatea nucleară nu a fost afectată.
Când s-ar putea reporni primul reactor de la Centrala Nucleară Cernavodă
Revenirea în funcțiune a unuia dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă ar putea avea loc în jurul datei de 15 noiembrie, dacă evoluția debitului Dunării va urma estimările actuale. Potrivit lui Dumitru Chisăliță, prognozele hidrologice indică un interval de aproximativ două săptămâni până la reluarea activității, însă orice schimbare a condițiilor poate influența calendarul.
Deși nivelul debitului fluviului a crescut în ultimele două săptămâni, situația nu permite, deocamdată, repornirea imediată a instalațiilor. Data exactă va fi stabilită în funcție de evoluția parametrilor hidrologici și de condițiile necesare pentru exploatarea în siguranță, scrie realitatea.net.
„Mi-aș dori să înceapă de astăzi să funcționeze, dar nu se poate acest lucru. Chiar dacă debitul Dunării este în creștere în momentul de față și a crescut semnificativ în ultimele săptămâni, ultimele 2 săptămâni, cel mai probabil putem să discutăm de două săptămâni ca fiind un termen realist, bazându-ne pe prognozele care există în momentul de față. Orice modificare a acestor prognoze poate să însemne o decalare a timpului, adică să pornim mai repede sau, din contră, să discutăm nu de două săptămâni, poate de 7-10 zile sau mai mult. În jurul datei de 15 noiembrie, dacă trendurile, prognozele care sunt în momentul de față să mențin, ar trebui să avem un reactor care să pornească”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru Digi24.
Cele două unități ale centralei de la Cernavodă contribuie, în condiții normale de funcționare, cu aproximativ 20% la producția națională de electricitate. Potrivit informațiilor prezentate, oprirea lor în cursul verii a fost determinată de scăderea accentuată a debitului Dunării, care a afectat disponibilitatea apei necesare sistemelor de răcire.
Unitatea 1 a fost deconectată de la rețea pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 a fost oprită ulterior, pe 13 august. Reluarea producției depinde de îmbunătățirea condițiilor hidrologice și de îndeplinirea tuturor cerințelor tehnice pentru repornire.
Situația a devenit deosebit de dificilă la 10 octombrie, când nivelul apei în zona Cernavodă a ajuns la minus 259 de centimetri. Valoarea era cu numai trei centimetri peste pragul operațional critic, indicat la minus 262 de centimetri.
În același timp, debitul Dunării la intrarea în România coborâse sub 1.200 de metri cubi pe secundă. Pentru a interveni asupra situației, Administrația Națională „Apele Române” ar fi suplimentat volumele disponibile prin descărcări controlate din acumularea Iezer, situată pe valea Mostiștei.
Reacția Nuclearelectrica: securitatea nucleară este complet asigurată
Reprezentanții Nuclearelectrica au transmis că oprirea celor două unități nu afectează securitatea nucleară a instalațiilor. Potrivit companiei, pe durata întreruperii producției sunt menținute măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru păstrarea condițiilor de siguranță.
„Pe întreaga perioadă în care Unitățile 1 și 2 rămân oprite, securitatea nucleară este asigurată prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe de specialiști alocate permanent. Situația afectează exclusiv producția de energie electrică”, a precizat Nuclearelectrica.
Compania a subliniat că repornirea reactoarelor va avea loc numai atunci când vor fi îndeplinite condițiile necesare pentru operarea în siguranță. Astfel, termenul avansat pentru mijlocul lunii noiembrie rămâne condiționat de evoluția situației hidrologice și de verificările tehnice aferente.
Indisponibilitatea celor două reactoare, suprapusă peste reducerea producției hidroenergetice în contextul secetei, a diminuat cantitatea de electricitate disponibilă din surse interne. Pentru acoperirea consumului, România a fost nevoită să apeleze la importuri de energie, expunându-se la evoluțiile prețurilor de pe piețele externe.
