Noile criterii de risc introduse de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în procedura de soluţionare a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare blochează activitatea multor firme şi afectează investiţiile şi exporturile, în special în cazul contribuabililor corecţi, avertizează Camera Consultanţilor Fiscali (CCF), care a transmis o adresă Ministerului Finanţelor şi ANAF, transmite Agerpres.
Potrivit CCF, noile criterii au fost introduse prin Ordinul preşedintelui ANAF nr. 1123 din 21 septembrie 2026 şi pot determina blocarea rambursărilor de TVA inclusiv în cazul companiilor care îşi respectă obligaţiile fiscale.
Unul dintre criteriile de risc se referă la situaţia în care „persoana impozabilă are acţionari, asociaţi sau administratori care figurează în baza de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA”.
Reprezentanţii CCF atrag atenţia că această bază de date nu este publică, astfel încât companiile nu pot verifica persoanele înscrise în aceasta. În plus, criteriul nu stabileşte un prag minim de deţinere, deşi un asociat care deţine între 1% şi 15% din companie nu poate determina sau bloca o hotărâre a Adunării Generale a Acţionarilor şi nici nu este afiliat, potrivit explicaţiilor Camerei. Un alt criteriu de risc vizează creşterea sumelor solicitate la rambursare faţă de perioadele anterioare.
Astfel, CCF susţine că o achiziţie de utilaje în valoare de două milioane de lei poate genera, la o cotă de TVA de 21%, o creştere a deducerilor de peste zece ori faţă de istoricul obişnuit al companiei. Totodată, criteriul nu defineşte baza de comparaţie, iar soldul reportat legal timp de 12 luni poate fi considerat o creştere semnificativă.
Camera Consultanţilor Fiscali semnalează şi situaţiile în care contribuabilii pot fi afectaţi de neregulile fiscale ale furnizorilor. Potrivit instituţiei, un contribuabil de bună-credinţă nu poate cunoaşte dacă furnizorul său a depus declaraţiile fiscale D300, D394, D390 sau D406, iar informaţiile privind eventualele restanţe, neconcordanţe ori înscrierea în bazele de date interne sunt acoperite de secretul fiscal.
În plus, starea fiscală a furnizorului este evaluată la data analizei decontului, nu la data efectuării operaţiunii. Astfel, un furnizor care era activ la momentul emiterii facturii poate deveni ulterior inactiv, situaţie care poate afecta retroactiv deconturile clienţilor, potrivit CCF.
Camera consideră că această abordare contravine principiilor rezultate din jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, invocând cauza Paper Consult (C-101/16). Preşedintele Camerei Consultanţilor Fiscali, Dan Manolescu, atrage atenţia asupra efectelor economice şi bugetare ale aplicării extinse a noilor criterii.
„Înţelegem că mecanismul are ca scop protejarea bugetului împotriva rambursărilor necuvenite. Aplicat extensiv, asupra unor contribuabili care nu prezintă un risc real, produce efectul opus: o pierdere de venituri bugetare mai mare decât riscul pe care îl previne. Lipsa lichidităţilor şi amânarea investiţiilor reduc volumul activităţii, cifra de afaceri şi profitul. Bugetul încasează mai puţin impozit pe profit, iar TVA colectată din livrările pe piaţa internă scade odată cu acestea. Investiţiile amânate nu mai generează veniturile viitoare din care s-ar fi plătit impozite”, a declarat Dan Manolescu, citat în comunicat.
Potrivit CCF, întârzierea rambursărilor de TVA poate genera blocaje financiare în lanţ, întrucât companiile îşi amână plăţile către furnizori, care, la rândul lor, pot întârzia achitarea obligaţiilor fiscale curente şi îşi pot reduce activitatea.
La rândul său, preşedintele Comitetului fiscal al CCF, Doru Dudaş, fost vicepreşedinte ANAF şi director general în Ministerul Finanţelor, susţine că noii indicatori de risc fiscal nu sunt fundamentaţi în documentaţia care a stat la baza modificării procedurii.
„Am studiat Referatul de fundamentare şi motivare încercând să identificăm analizele acestor noi criterii, scopul urmărit de administraţia fiscală prin introducerea lor, motivele de fapt şi argumentele juridice ale introducerii lor, respectiv estimarea efectelor utilizării acestor criterii. Spre surprinderea noastră, în acest document de fundamentare a schimbării de paradigmă a mecanismului de rambursare a TVA realizată prin Ordin nu există nicio fundamentare în sensul celor de mai sus pentru niciunul din cei 24 (13+11) de noi indicatori de risc fiscal pe baza cărora se stabileste dacă un decont de TVA cu opţiune de rambursare prezintă un risc de rambursare necuvenită şi, drept urmare, va fi supus unei inspecţii fiscale anticipate”, a afirmat Doru Dudaş.
De asemenea, CCF precizează că nu a identificat în Referatul de fundamentare nici măcar o prezentare sumară a situaţiei actuale, bazată pe statisticile ANAF, din care să rezulte dificultăţile şi neajunsurile mecanismului anterior. an Manolescu consideră că obiectivul combaterii fraudei poate fi atins prin utilizarea instrumentelor digitale existente, cu respectarea unor criterii clare.
„Ne exprimăm convingerea că obiectivul comun (un filtru care loveşte frauda, nu economia corectă) este realizabil cu instrumentele digitale existente, cu condiţia respectării regulilor pe care propriul nostru sistem le aplică pretutindeni altundeva: praguri, faptă proprie, analiză individuală şi cale de atac”, a mai afirmat Manolescu.
Camera Consultanţilor Fiscali a transmis Ministerului Finanţelor şi ANAF o adresă care cuprinde toate problemele identificate în legătură cu noile criterii de risc fiscal aplicate rambursărilor de TVA.
