Capitala Ucrainei a fost ținta celei de-a doua nopți consecutive de bombardamente cu rachete. Potrivit informațiilor relatate de BBC , președintele Volodimir Zelenski a anunțat că un atac balistic rusesc a lovit un bloc de locuințe și centrala termoenergetică Darnițka CHPP-4, o unitate vitală pentru furnizarea căldurii și a curentului electric în Kiev.
Impactul de marți seară asupra imobilului rezidențial s-a soldat cu pierderi de vieți omenești. Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a precizat că două persoane au murit și alte 21 au suferit răni, patru dintre victime aflându-se în stare gravă.
Pentru centrala CHPP-4, care deservește întregul district Dniprovski și zone din districtul Darnițki, acesta este doar cel mai recent episod dintr-o serie de bombardamente suferite de la declanșarea invaziei. În luna februarie, un alt atac cu rachete a provocat avarii majore care au forțat oprirea instalației. La acel moment, zeci de unități medicale, școli și grădinițe, precum și peste o mie de blocuri de locuințe, au fost lăsate fără apă caldă și căldură.
Un armistițiu energetic încălcat și apelul către Washington
Noile lovituri rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene vin la numai două zile după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că Moscova și Kievul au ajuns la un acord de încetare a focului în acest sector. Reacționând pe rețelele sociale, liderul de la Kiev a subliniat contrastul dintre angajamentele diplomatice și acțiunile armatei ruse:
„Ucraina a susținut un armistițiu în sectorul energetic. Rusia lovește încă o centrală electrică și pune în pericol viețile oamenilor noștri”, a punctat Zelenski.
Șeful statului ucrainean a lansat un apel direct către comunitatea internațională și administrația americană:
„Este important ca lumea să nu rămână tăcută. Este important ca Statele Unite să vadă ce se întâmplă și cine este responsabil pentru continuarea acestui război”, a mai transmis președintele Ucrainei.
O altă problemă majoră ridicată de Volodimir Zelenski este faptul că atacurile balistice asupra rețelei energetice au avut loc fără ca Ucraina să mai primească avertizări timpurii privind lansarea rachetelor. De altfel, încă de după bombardamentele de luni noapte, în spațiul public au apărut speculații conform cărora Washingtonul ar fi restricționat accesul Kievului la datele de intelligence vitale pentru depistarea pericolelor aeriene.
Președintele Donald Trump a negat însă categoric aceste zvonuri, subliniind că administrația sa colaborează atât cu Kievul, cât și cu Moscova pentru a identifica o formulă de pace.
„Îi ajutăm și le furnizăm informații. Vrem ca războiul să se încheie”, a afirmat liderul de la Casa Albă. Totuși, atunci când a fost chestionat direct dacă Rusia a încălcat înțelegerea privind protejarea sectorului energetic, Trump a ocolit un răspuns ferm, menționând doar că ambele tabere își doresc oprirea ostilităților, însă „nu știu încă cum să ajungă acolo”.
Dispute privind un armistițiu extins și alegerile din Ucraina
Discuțiile despre încetarea focului au și o puternică miză politică. După ce Donald Trump a declarat că „a venit timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”, Volodimir Zelenski a explicat, la începutul săptămânii, că o încetare a focului pe o perioadă de 60 de zile ar face posibilă organizarea scrutinului prezidențial.
Moscova respinge însă ideea unei pauze în lupte. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că statul ucrainean nu merită „răgazul” pe care l-ar aduce un armistițiu, argumentând că o astfel de măsură nu ar face decât să le ofere țărilor europene timp pentru a continua să înarmeze Kievul.
