Uniunea Europeană încearcă să obțină de la Beijing măsuri concrete pentru reducerea dezechilibrului comercial dintre cele două economii, iar industria auto a ajuns în centrul negocierilor. Comisarul european pentru comerț și securitate economică, Maroš Šefčovič, se află la Beijing pentru discuții cu ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, într-o rundă considerată esențială pentru viitorul relației comerciale UE-China.
Bruxelles-ul urmărește în special o soluție pentru creșterea rapidă a importurilor de automobile produse în China, în condițiile în care vehiculele hibride plug-in au devenit una dintre principalele surse de presiune asupra constructorilor europeni. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană a încercat să obțină un angajament voluntar din partea Chinei pentru limitarea exporturilor de astfel de automobile. Beijingul a respins însă solicitarea, iar Bruxelles-ul analizează acum posibilitatea unor măsuri unilaterale de limitare a importurilor.
Discuțiile de la Beijing au loc după aproximativ trei luni de negocieri între cele două părți și înaintea summitului liderilor UE din 15-16 octombrie, când Comisia ar urma să prezinte rezultatele și eventualele angajamente obținute. Šefčovič a transmis anterior că dorește rezultate concrete până în octombrie.
Mașinile, testul pentru relația comercială dintre Bruxelles și Beijing
Problema automobilelor a devenit una dintre cele mai vizibile componente ale dezechilibrului comercial dintre UE și China. În 2025, Uniunea Europeană a importat din China 1,106 milioane de vehicule noi, în valoare de 15,1 miliarde de euro, în timp ce exporturile de vehicule noi din UE către China au fost de aproximativ 161.500 de unități, în valoare de 8,5 miliarde de euro, potrivit Asociației Constructorilor Europeni de Automobile, ACEA.
Diferența este cu atât mai importantă deoarece importurile chineze au continuat să crească într-o perioadă în care industria auto europeană traversează o transformare structurală și se confruntă cu presiuni legate de costuri, electrificare și concurența producătorilor asiatici.
În 2025, automobilele produse în China au reprezentat 7% din vânzările totale de mașini noi din UE, 20% din vânzările de automobile electrice cu baterie și 12% din vânzările de vehicule electrificate plug-in. ACEA arată că 42,9% dintre autoturismele produse în China și importate în UE în 2025 au fost modele complet electrice.
Pentru Bruxelles, problema este că după introducerea în 2024 a unor taxe compensatorii pentru automobilele electrice produse în China, presiunea s-a deplasat și către segmentul hibridelor plug-in, care nu intră sub incidența acelor taxe. Exporturile chineze de asemenea vehicule către Europa au crescut rapid. Potrivit unor date citate de EUobserver, numărul vehiculelor hibride plug-in chinezești exportate către UE a urcat de la aproximativ 3.800 în octombrie 2024 la circa 50.000 în iulie 2026.
Beijingul respinge limitarea voluntară a exporturilor
Negocierea s-a complicat înainte ca Šefčovič să intre în discuțiile propriu-zise. China a refuzat propunerea europeană de a limita voluntar exporturile de automobile hibride către UE. În aceste condiții, Comisia Europeană ia în calcul o măsură unilaterală de tip „safeguard“, care ar putea plafona importurile de vehicule hibride din China. Informația privind refuzul Beijingului provine dintr-un material Financial Times citat de Reuters, care precizează că Reuters nu a verificat independent informațiile respective.
Potrivit informațiilor apărute ulterior, Bruxelles-ul a discutat un plafon care ar reduce ponderea importurilor chineze de hibride la aproximativ 15% din piața UE. O astfel de soluție ar marca trecerea de la negocierea unui acord voluntar la utilizarea instrumentelor comerciale proprii ale Uniunii.
Problema este că un asemenea mecanism ar putea afecta nu numai producătorii chinezi. Măsurile de protecție comercială de tip safeguard se aplică, în anumite condiții, importurilor indiferent de țara de origine, ceea ce ar putea avea consecințe și pentru alți producători asiatici prezenți pe piața europeană.
De aceea, pentru Comisie, o înțelegere cu Beijingul ar fi preferabilă unei noi escaladări comerciale. Bruxelles-ul încearcă să obțină o soluție sectorială care să poată fi prezentată liderilor europeni ca dovadă că negocierile au produs rezultate măsurabile.
Deficitul comercial depășește 1 miliard de euro pe zi
Automobilele sunt însă doar o componentă a problemei. Deficitul comercial al UE în relația cu China a ajuns la aproape 360 de miliarde de euro în 2025, potrivit Eurostat. Uniunea a exportat anul trecut bunuri în valoare de 199,6 miliarde de euro către China și a importat produse de 559,4 miliarde de euro, ceea ce a generat un deficit de 359,8 miliarde de euro. Exporturile au scăzut cu 6,5%, în timp ce importurile au crescut cu 6,4%.
Asta înseamnă că dezechilibrul mediu s-a apropiat de 1 miliard de euro pe zi, iar în 2026 presiunea a continuat să crească. Comisia Europeană a avertizat că evoluția începe să afecteze industriile și locurile de muncă europene. Reuters relata că importurile chineze în UE au ajuns la 571 de miliarde de euro în 2025, iar Comisia a deschis 32 de noi cazuri de apărare comercială în acel an, după 33 în 2024. În 2026 au fost deja deschise alte 27 de investigații până la momentul relatării.
Structura deficitului arată de ce Bruxelles-ul nu se limitează la automobile. Printre sectoarele cu presiuni importante se numără utilajele și echipamentele mecanice, textilele, metalele de bază și produsele chimice. În același timp, Uniunea încearcă să obțină un acces mai bun pentru companiile europene pe piața chineză și să reducă dependența de importurile chineze pentru anumite produse strategice.
Germania și Franța cer Bruxelles-ului instrumente comerciale mai rapide
Presiunea asupra Chinei este susținută politic de Germania și Franța, cele mai mari economii ale UE. Cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au cerut Comisiei Europene un nou mecanism prin care Uniunea să poată reacționa rapid la practicile considerate de natură să distorsioneze piața unică.
Propunerea franco-germană ar permite Comisiei să adopte măsuri de apărare comercială mai rapid, inclusiv restricții privind accesul pe piața europeană, în cazul unor distorsiuni considerate severe și sistematice. Un element important al propunerii este folosirea unei proceduri în care măsura Comisiei ar intra în vigoare dacă o majoritate calificată a statelor membre nu se opune.
Inițiativa reprezintă și o schimbare de ton la Berlin. Germania a fost mult timp prudentă în ceea ce privește măsurile comerciale împotriva Chinei, în condițiile legăturilor foarte strânse dintre industria germană și piața chineză. Automobilele sunt unul dintre cele mai importante sectoare pentru economia germană.
Industria auto germană susține aproximativ 2,2 milioane de locuri de muncă, echivalentul a circa 7% din locurile de muncă dependente de contribuții sociale, iar companiile din sector realizează peste o treime din investițiile Germaniei în cercetare și dezvoltare.
Volkswagen s-a numărat printre companiile care au cerut Comisiei să limiteze presiunea exercitată de importurile de vehicule hibride produse în China, în timp ce constructorul german derulează propriul program de reducere a costurilor și de restructurare.
Bruxelles-ul încearcă să evite un nou război comercial
Pentru UE, obiectivul negocierilor nu este doar reducerea importurilor de automobile, ci găsirea unei formule prin care relația comercială cu China să devină mai echilibrată fără declanșarea unei confruntări comerciale de amploare.
Pe agenda discuțiilor se află și accesul companiilor europene la piața chineză, restricțiile chineze privind exporturile de pământuri rare și alte materii prime critice, precum și problema mai largă a dezechilibrelor comerciale. Bruxelles-ul consideră că aceste elemente trebuie tratate împreună, deoarece dependența europeană de anumite materii prime și dependența Chinei de accesul la piața europeană creează pârghii de negociere pentru ambele părți.
China respinge însă acuzațiile europene privind distorsionarea pieței și consideră că discuțiile despre supracapacitate și dezechilibre comerciale sunt folosite pentru a exercita presiuni asupra producătorilor chinezi. Beijingul a avertizat că va răspunde dacă UE introduce noi restricții asupra companiilor sau produselor chineze.
În aceste condiții, vizita lui Šefčovič are o miză mai largă decât sectorul auto. Un acord limitat privind automobilele ar putea deveni un precedent pentru alte industrii europene afectate de creșterea importurilor chineze. În schimb, un eșec ar putea întări tabăra din UE care pledează pentru folosirea mai agresivă a instrumentelor de apărare comercială.
Summitul din 15-16 octombrie va fi următorul test
Comisia Europeană urmează să prezinte liderilor UE rezultatele negocierilor de la Beijing la summitul de la Bruxelles din 15-16 octombrie. Relația comercială cu China se află deja pe agenda reuniunii, iar statele membre vor trebui să decidă dacă progresele sunt suficiente pentru continuarea dialogului sau dacă este nevoie de măsuri comerciale suplimentare.
Pentru Bruxelles, problema este și gestionarea așteptărilor. O concesie limitată din partea Beijingului ar putea fi prezentată drept succes diplomatic, dar există riscul ca aceasta să reducă presiunea pentru reformarea mai amplă a relației comerciale. În schimb, lipsa unui rezultat ar putea accelera adoptarea unor instrumente de protecție a pieței europene.
