Planurile Moscovei de a pune la punct o alternativă proprie la rețeaua prin satelit a lui Elon Musk tensionează masiv relațiile internaționale. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Statelor Unite să dicteze sancțiuni economice împotriva firmelor din Rusia și China care contribuie la lansarea sistemului Rassvet. Liderul de la Kiev a atras atenția asupra colaborării dintre cele două puteri: „Știm că China lucrează la sateliți, lucrează la posibilitatea de a ajuta Rusia cu un sistem similar cu Starlink”.
Reacția Kremlinului nu a întârziat, venind prin vocea lui Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Acesta a respins categoric tentativele occidentale de a pune piedici noii inițiative spațiale, susținând că orice măsură vizând blocarea rețelei Rassvet echivalează practic cu distrugerea fizică a infrastructurii rusești, acțiune care ar împinge situația către „un război spațial la scară largă”.
Fostul președinte rus a lansat o amenințare directă la adresa echipamentelor americane de comunicații, invocând riscul unor atacuri sistematice: „Sper că SUA înțeleg acest lucru. Altfel, sateliții lor Starlink de pe orbită joasă vor cădea ca decorațiunile de pe un brad de Crăciun uscat. Spațiul este un loc foarte aglomerat, așa că politețea reciprocă este obligatorie”, a afirmat Medvedev, potrivit publicației The Sun.
Pentru trupele ucrainene, constelația Starlink reprezintă un element vital în gestionarea luptelor din teren. Formată din mii de dispozitive plasate pe orbită joasă, tehnologia asigură internet de bandă largă indispensabil pentru fluxul de comunicații și pentru ghidajul armamentului de mare precizie. Tocmai această eficiență transformă sistemul într-o amenințare de prim rang în viziunea Moscovei, oficialii ruși susținând repetat că sateliții civili utilizați în scopuri militare devin automat ținte legitime.
Ca răspuns direct la decizia lui Elon Musk de a bloca forțele rusești de la utilizarea Starlink, Moscova a turat motoarele programului Rassvet. Planul prevede trimiterea pe orbită a sute de unități, peste 30 dintre acestea fiind deja lansate în martie și iulie 2026. Totuși, proiectul întâmpină dificultăți de ordin tehnic, cel puțin trei aparate avariindu-se deja în spațiu.
Capacitățile ofensive ale armatei ruse în mediul extraatmosferic generează însă îngrijorare la nivel internațional. În decembrie anul trecut, autoritățile ruse au anunțat intrarea în serviciu operațional a complexului de rachete S-500, un sistem terestru proiectat inclusiv pentru distrugerea obiectivelor aflate pe orbite joase.
Mai mult, analize ale serviciilor secrete din două țări membre NATO au relevat încă de acum un an că Moscova proiectează o nouă armă antisatelit cu „efect de zonă”. Un astfel de dispozitiv ar elibera pe orbitele Starlink sute de mii de fragmente de densitate ridicată, formând un nor capabil să anihileze simultan multiple aparate de zbor.
O asemenea strategie ar atrage însă riscuri enorme de coliziune colaterală. Sateliții Starlink evoluează la aproximativ 550 de kilometri altitudine, deasupra Stației Spațiale Internaționale și a laboratorului orbital chinezesc Tiangong. Experții subliniază că haosul provocat de o armă cu dispersie ar amenința în mod egal infrastructura spațială a companiilor private, a statelor occidentale, dar și a Rusiei sau a Chinei, motiv pentru care factorii de decizie de la Moscova ar putea ezita înainte de a recurge la o astfel de măsură extremă.
