Grecia a închis anul acesta 75 de școli din cauza scăderii numărului de elevi, iar în alte peste 400 cursurile au fost suspendate. Pe insula Kalamos, ultima școală mai are doi elevi și se va închide la anul. Fenomenul nu ține doar de Grecia: Uniunea Europeană a avut în 2024 cele mai puține nașteri din istorie, iar România a înregistrat în 2025 cel mai mic număr de nou-născuți din 1930 încoace.
Pe insulele izolate ale Greciei, tot mai multe săli de clasă rămân goale. Unele școli ajung să funcționeze cu doar câțiva elevi, apoi se închid definitiv. Fenomenul este unul dintre cele mai vizibile efecte ale declinului demografic care lovește tot mai puternic Europa.
Anul acesta, scăderea numărului de elevi a dus la închiderea a 75 de școli în Grecia, iar în cazul altor peste 400 cursurile au fost suspendate sau suspendarea a fost prelungită, potrivit The Independent, care preia o anchetă Associated Press.
Doi elevi într-o clasă cu bănci goale
Pe insula Kalamos, ultima școală mai are în acest an doar doi elevi, ambii în clasa a VI-a. La anul, după ce vor pleca pe continent pentru gimnaziu, școala se va închide. Grădinița de pe insulă s-a închis acum trei ani, iar jucăriile și cărțile pentru copii au rămas pe rafturi.
„De obicei, profesorii sunt repartizați pe aceste insule împotriva voinței lor. În cazul Kalamos, însă, există profesori și educatori care, din câte știu, vor să vină, dar nu există copii”, a declarat pentru Associated Press Chryssa Ntalaka, singura profesoară a școlii.
Kalamos mai are aproximativ 80 de locuitori permanenți. Acum zece ani, aproximativ 40 de copii mergeau la școlile și la serviciile de îngrijire de pe insulă.
O problemă la nivel național
Închiderile din acest an continuă un val mai mare. În anul școlar trecut, 766 dintre cele 14.857 de școli din Grecia nu s-au mai deschis, pentru că nu aveau minimum 15 elevi, potrivit cotidianului grec To Vima, care citează Financial Times. Numărul elevilor din ciclul primar a scăzut cu peste 111.000 în șapte ani, adică cu 19% față de 2018, arată datele ministerului grec al Educației.
„Sălile noastre de clasă oglindesc situația din maternități și numărul nașterilor, care, din păcate, scade de decenii în țara noastră”, a declarat ministrul grec al Educației, Sofia Zacharaki, potrivit To Vima.
Directorul Centrului OCDE din Creta pentru Dinamica Populației estimează că populația Greciei ar putea scădea de la aproximativ 10,5 milioane de locuitori la doar 8 milioane până în 2050, potrivit The Independent.
Insulele, primele care se golesc
Insulele mici și satele de munte sunt printre primele comunități în care declinul populației duce la dispariția școlilor și a altor servicii. În Uniunea Europeană trăiesc aproximativ 17 milioane de oameni pe peste 4.000 de insule, iar Grecia are în jur de 200 de insule locuite.
Și alte țări încearcă să-și salveze comunitățile izolate. Croația a investit 4,6 miliarde de euro în insulele sale în ultimii zece ani, inclusiv pentru construirea sau extinderea a 20 de grădinițe și renovarea școlilor primare. În Italia, pe insula Stromboli, o școală închisă timp de 20 de ani a fost redeschisă luna trecută pentru o singură elevă, de șase ani. În mod normal, școlile primare italiene trebuie să aibă cel puțin 15 elevi, dar pe insulele izolate sunt permise excepții, pentru că închiderea unei școli poate accelera depopularea.
În Japonia, populația celor peste 250 de insule izolate incluse într-un program guvernamental de sprijin a scăzut cu 19% în deceniul încheiat în 2023, aproape dublu față de media națională, potrivit The Independent.
Europa, cele mai puține nașteri din istorie
Europa include 16 dintre cele 20 de țări cu cele mai îmbătrânite populații din lume. În 2024, în Uniunea Europeană s-au născut aproximativ 3,55 milioane de copii, aproape jumătate față de vârful din 1964. Rata fertilității a coborât la minimul record de 1,34 copii pe femeie, mult sub pragul de aproximativ 2,1, necesar pentru ca populația să rămână stabilă. Grecia se numără printre țările cu o rată de sub 1,25.
România: cele mai puține nașteri din 1930
România se confruntă cu aceeași tendință. În 2025, la oficiile de stare civilă au fost înregistrați 145.700 de copii născuți vii, cel mai mic număr din 1930 până în prezent, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Dintre ei, 134.200 s-au născut în România, cu 44.300 mai puțini decât în 2016.
Rata natalității a scăzut la 6,7 născuți vii la 1.000 de locuitori, de la 9,4 în urmă cu zece ani. Rata fertilității a ajuns la 29,7 născuți vii la 1.000 de femei între 15 și 49 de ani, de la 37,5 în 2016, arată datele INS.
Declinul e și mai vizibil pe termen lung. În 1990, în România se nășteau 314.746 de copii, iar în vârful din 1967 au fost înregistrați 527.764 de nou-născuți, potrivit unei analize Edupedu pe baza datelor INS.
Tendința nu s-a oprit nici în 2026. În mai, au fost înregistrate cu 1.561 de nașteri mai puțin decât în aceeași lună a anului trecut, o scădere de 13%, potrivit Ziarului Financiar.
Efectele se vor simți și în școlile românești. Pentru generația născută în 2025 ar fi nevoie de aproximativ 5.600 de clase, potrivit calculelor Edupedu. Copiii acestei generații vor intra la grădiniță în 2028.
