Datoria statului a urcat în iulie la 1.204,99 miliarde de lei, de la 1.197 miliarde lei în iunie, și se situează pentru prima dată peste pragul de 1.200 de miliarde de lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro.
Ca pondere în PIB, datoria a fost revizuită pe lunile din urmă, proces în care a beneficiat de efectele unor mecanisme de raportare la cele mai recente date privind PIB nominal, dar rămâne și în iulie peste limita de 60% și încalcă astfel și al doilea dintre criteriile de bază ale UE privind stabilitatea finanțelor publice, după cel privind limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB.
Comparativ cu finalul anului 2025, datoria statului a crescut cu 67,7 miliarde lei până la final de iulie. La sfârșitul anului 2025, datoria statului se situa la 1.137,3 miliarde lei, reprezentând 59,3% din PIB. În 2024, a fost de 964,8 miliarde lei (54,8% din PIB), iar la final de 2023, de 784,2 (49,3% din PIB). Îndatorarea statului român, calculată ca pondere în PIB, a crescut extrem de puternic în pandemie, de la 35% din PIB în 2029 (372,9 miliarde lei) la 46,9% din PIB (498,57 miliarde lei) în 2020. Ulterior, ca urmare a deficitelor bugetare ridicate, datoria a continuat să crească și a depășit 60%.
Datoria statului ca pondere în PIB a trecut pentru prima dată de 60% în octombrie anul trecut, dar ulterior datele au fost revizuite, beneficiind de mecanismul de raportare la ultimele patru trimestre de PIB nominal (de fiecare dată când INS publică datele pentru cel mai recent trimestru, acesta intră în baza de calcul în locul celui mai din urmă dintre cele patru trimestre, care este și cel mai mic. Valoarea nominală însumată a celor patru trimestre de PIB este mai mare, baza de raportare a datoriei crește, iar ponderea datoriei în PIB poate fi astfel revizuită în scădere).
Limita maximă de 60% în ce privește datoria publică este unul dintre pilonii UE, alături de limitarea deficitelor la 3% din PIB, referitori la stabilitatea finanțelor publice. Una dintre regulile UE prevede ca un stat membru cu îndatorare de peste 60% din PIB să țintească un deficit structural de 1,5% din PIB.
România are acum în derulare cu Comisia Europeană un plan fiscal pe șapte ani care prevede ca până în 2030-2031, deficitul să coboare sub 3% din PIB, iar îndatorarea să fie stabilizată la circa 60% din PIB. Una dintre problemele majore ale statului în această perioadă o reprezintă dobnânzile ridicate, care pun presiune suplimentară pe stocul de datorie.
Ritmul împrumuturilor este mai lent. Deficitul bugetar a ajutat la ținerea sub control a îndatorării Guvernul a ajuns cu împrumuturile la 172,8 miliarde lei după primele opt luni din acest an (nivelul datoriilor prezentat mai sus în articol este la final de iulie), semnificativ mai puțin comparativ cu peste 200 de miliarde de lei în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor analizate de Profit.ro. Pentru întreg anul 2026, Ministerul Finanțelor estimează că are nevoie să împrumute circa 265 miliarde de lei, un nivel similar cu 2025.
Chiar dacă Executivul a avut un ritm mai lent în ce privește împrumuturile, beneficiază și de nivelul deficitului bugetar încă redus. Cum împrumuturile contractate de către executiv sunt destinate acoperirii deficitului bugetar și plății împrumuturilor mai vechi care ajung la scadență, un deficit bugetar sub plan asigură spațiu și în ce privește împrumuturile. Până la data de 10 septembrie, din planul de 265 de miliarde de lei pentru anul acesta, a fost acoperit 65,1%.
Un alt element important, din oerațiuni de tip plasamente privat realizate până la data de 10 septembrie 2026, suma de 1,9 miliarde euro echivalent a fost asigurată de pe piața externă și 9,4 miliarde lei de pe piața internă. Pe intern, unde guvernul avea în plan să atragă 160 de miliarde de lei, suma contractată se ridică la 121,69 miliarde lei, reprezentând 76% din total.
Dificultățile apar, însă, la finanțări de pe piața externă, unde criza politică a împiedicat Ministerul Finanțelor să iasă cu noi emisiuni de obligațiuni. Astfel, de pe extern a fost împrumutată suma de 51,07 miliarde lei (valută, echivalent în lei), doar 48,6% dintr-un total planificat de 105 miliarde lei. Finanțarea externă va proveni din euroobligațiuni, plasamente private sub formă de împrumut, finanțare din fonduri europene(PNRR, SAFE) și trageri de la IFI-uri.
