Președintele Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Iași a pledat, în portul polonez Gdansk, în favoarea construirii unui coridor navigabil de la Marea Baltică la Marea Neagră, relatează Ziarul de Iași. Subiectul este de mai mulți ani capul de afiș al eforturilor CCI pentru crearea unei asemenea infrastructuri.
Paul Butnariu, președintele Camerei ieșene, a profitat săptămâna trecută de prezența mai multor reprezentanți ai autorităților poloneze și ai mediului de afaceri din nordul Poloniei, reuniți pentru discuții dedicate cooperării economice regionale și promovării infrastructurii majore de conectivitate transfrontalieră, pentru a expune din nou ideea deschiderii acestui coridor.
După o prezentare a profilului și dinamicii economiei ieșene, el a adus în atenție un memorandum și o propunere de susținere a „Autostrăzii Albastre”, respectiv a coridorului navigabil de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Paul Butnariu a comparat volumul de mărfuri de la cele două capete ale coridorului – Gdansk, cu un trafic anual de 80 de milioane de tone, și Constanța, cu 70 de milioane de tone.
În plus, inițiativa s-ar înscrie în obiectivele Uniunii Europene privind creșterea transportului pe căi navigabile interioare cu 25 la sută până în 2030 și cu 50 la sută până în 2050 și ar valorifica infrastructura existentă – precum Barajul Stânca/ Costești.
Printre beneficii se numără navigația fluvială nepoluantă, gestionarea durabilă a resurselor de apă și reducerea riscului de inundații. „Războiul din Ucraina și schimbările geostrategice la frontiera estică a Europei ne arată cât de vitale sunt coridoarele alternative de transport.
Transpunerea în practică a «Autostrăzii Albastre» între Gdansk, Galați și Constanța transformă o viziune considerată cândva utopică într-un proiect european major al secolului XXI, menit să consolideze securitatea, coeziunea și competitivitatea economică a întregii regiuni”, a menționat președintele CCI Iași la finalul vizitei din Polonia.
Ideea conectării Mării Negre de Marea Baltică este veche de un secol. În 1926, notează Curs de Guvernare, Polonia și România au început discuțiile pe acest proiect, traseul fiind același care a revenit în atenție în zilele noastre.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie Galați, ing. Ion Popovici, a conceput între anii 1922-1924 proiectul căii navigabile care i-a adus pe români și pe polonezi la masa discuțiilor. Planul a fost abandonat pe fondul crizei economice din 1929-1933, apoi din cauza războiului.
Practic, Prutul trebuie să fie legat de Nistru printr-un canal lung de aproximativ 30 km care pornește de lângă Cernăuți spre nord, iar Nistrul, de râul San printr-un canal de circa 51 km lungime care începe la vest de Lvov și are celălalt capăt dincolo de granița cu Polonia. San este afluent al Vistulei, care la rândul ei se varsă în Marea Baltică lângă orașul-port Gdansk. Î
În total, ar fi mai puțin de 2000 km de parcurs pe aceste râuri de la Baltică la Marea Neagră, de peste patru ori mai puțin decât pe cale maritimă, în jurul Europei.
