Senatorul PSD Daniel Zamfir arată că școala nu trebuie să fie despre modă și nici despre modalități de bullying împotriva celor care nu-și permit o ținută.
„Eu, împreună cu colegii mei semnatari ai acestei inițiative și cu toți colegii în Partidul Social Democrat, am dorit să introducem obligativitatea uniformelor școlare în învățământul preuniversitar, pentru că am constatat că școala nu trebuie să fie despre modă și nici despre modalități de bullying împotriva celor care nu-și permit o ținută în concordanță cu ce este astăzi în rândul tinerilor. Școala trebuie să fie despre ce poate elevul, despre valoarea lui în școală, nu despre posibilitățile materiale ale părinților“, a declarat Daniel Zamfir, la Parlament.
El a precizat că, tocmai din acest considerent, consideră că trebuie să introducă acest proiect, ca uniforma școlară să reprezinte o mândrie, o apartenență și în niciun caz o constrângere, scrie News.ro. „Ceea ce ați văzut din partea curentului neomarxist prezent astăzi în Comisia de Învățământ s-a transformat într-adevăr într-un circ politic care nu are nicio legătură cu ceea ce trebuie să fie acest proiect de lege“, a menționat el. Daniel Zamfir a precizat că proiectul va intra în vigoare de anul școlar viitor.
„Se va lăsa la latitudinea unităților de învățământ cum să arate tipul de uniformă pe care să și-l aleagă, asta în colaborare cu părinții, cu elevii, cu consiliul profesorial de acolo. Nu va fi o uniformă identică pentru toate unitățile de învățământ, dar, da, trebuie să existe acest mijloc prin care elevii să înțeleagă că aparțin unei unități de învățământ care, până la urmă, este și un sentiment de mândrie“, a subliniat Zamfir.
Ministrul arată că nu va milita acum pentru creșterea numărului de ore sau de săptămâni de școală, însă pentru o perioadă, „Școala altfel“ și „Școala verde“ trebuie să se desfășoare după același program ca și celelalte săptămâni de școală, diferența constând în activitățile didactice cu caracter remedial și aplicativ, cu probleme relevante din viața reală și pentru profesiile viitorului. În plus, toți elevii cu medii sub 7 sau calificative echivalente trebuie să participe la activități săptămânale remediale la matematică și limba și literatura română.
„Nu scriu aceste rânduri pentru a demonstra că unii au dreptate sau că alții greșesc. Le scriu pentru că iubesc educația și România și pentru că sunt convins că putem face mai bine. S-au făcut multe reforme în educația din România. Putem privi împreună la aceste reforme care, în ciuda eforturilor și a unor lucruri bune care s-au făcut, nu ne-au condus încă acolo unde ne-am dorit. Este departe de mine gândul că aș avea o soluție miraculoasă. Dar am mare încredere că, împreună, putem reuși“, spune ministrul.
Mihai Dimian arată că „s-a discutat mult și în ultimele zile despre schimbările necesare în educație și este evident că avem nevoie de condiții mai bune în școli și de profesori sprijiniți, dar avem nevoie și de elevi motivați să învețe, de profesori exigenți, de părinți care să urmărească dacă propriul copil citește și își face temele, precum și de comunități care să ofere modele și să prețuiască educația“.
„Schimbarea în bine se face în fiecare zi, prin contribuția fiecăruia dintre noi, fie că ne aflăm la Minister, în sala de clasă, acasă sau în comunitate. Acest mesaj prezintă câteva concluzii personale privind rezultatele testelor PISA 2025. Voi reveni pe parcursul săptămânii cu alte mesaje despre ceea ce s-a făcut deja, în acest an, pentru îmbunătățirea performanțelor elevilor, dar și despre măsurile pe care le consider necesare pe termen scurt și mediu“, precizează Dimian. Ministrul explică că evaluările PISA 2025 au fost realizate în România în prima jumătate a anului 2025, având ca grup țintă elevii născuți în anul 2009.
„În România au fost testați 7.725 de elevi, eșantionul fiind considerat reprezentativ pentru o populație de aproximativ 172.000 de elevi născuți în 2009, înregistrați în Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și aflați în clasele a VII-a, a VIII-a și a IX-a“, adaugă ministrul. El menționează că 89% dintre elevii testați se aflau deja în clasa a IX-a, la liceu, reflectând astfel și situația grupului țintă. „Această informație este esențială atunci când interpretăm diferențele foarte mari prezentate în rezultatele PISA 2025 între „RURAL“ și „URBAN“. De exemplu, diferența de 109 puncte la Matematică nu trebuie interpretată ca o diferență între elevii care provin din mediul rural și cei care provin din mediul urban și nici ca o măsură a diferenței dintre școlile gimnaziale din rural și cele din urban. În cazul majorității covârșitoare a elevilor testați, clasificarea rural/urban reflectă localizarea LICEULUI în care elevul învăța în momentul administrării PISA. Iar aici intervine un efect important al modului în care este organizată tranziția de la gimnaziu la liceu în România“, spune Mihai Dimian.
Ministrul subliniază că, după Evaluarea Națională și repartizarea computerizată, cea mai mare parte dintre elevii cu rezultate mai bune ajung să studieze în licee din mediul urban, indiferent dacă provin dintr-o școală gimnazială rurală sau urbană și, în sens invers, structura populației școlare rămase în liceele din mediul rural este deja influențată de acest proces de selecție și repartizare. „Prin urmare, diferența PISA dintre liceele rurale și cele urbane nu poate fi atribuită pur și simplu calității educației primite în rural versus urban. Ea include și efectul selecției produse anterior prin rezultatele la Evaluarea Națională, opțiunile elevilor și repartizarea acestora la liceu. Aceasta nu înseamnă că nu există diferențe între școlile generale din mediul rural și cele din mediul urban și nici că aceste diferențe trebuie ignorate.
Dimpotrivă, diminuarea lor trebuie să rămână una dintre țintele importante ale măsurilor pentru îmbunătățirea rezultatelor educației. Reamintesc și faptul că, la începutul acestui an, am crescut coeficienții de finanțare pentru unitățile de învățământ din mediul rural, tocmai pentru a reduce dezechilibrele de finanțare și pentru a echilibra încadrarea în buget între școlile din rural și cele din urban. De asemenea, Planul Național de Reducere a Abandonului Școlar (PNRAS) pentru învățământul gimnazial și cel pe care îl lansăm în aceste zile pentru învățământul primar are în vedere tocmai școlile cu risc de abandon ridicat“, mai afirmă el. Ministrul apreciază că este însă foarte important să clarificăm că „RURAL“ și „URBAN“ nu înseamnă în cadrul rezultatelor PISA ceea ce înțelegem în mod obișnuit prin aceste cuvinte în analiza educației din România și ceea ce am văzut reflectat și în spațiul public în aceste zile.
