Capitala Țării Galilor va găzdui, pe 14 septembrie, o reuniune la nivel înalt cu un puternic impact simbolic și politic. Potrivit cotidianului The Telegraph, reprezentanții executivelor din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord se vor întâlni la Cardiff pentru a parafa un document comun dedicat dreptului la autodeterminare și procedurilor necesare consultărilor populare privind independența.
La masa tratativelor vor fi prezenți șeful guvernului scoțian, John Swinney, prim-ministrul galez Rhun ap Iorwerth și Michelle O‘Neill, prim-ministra Irlandei de Nord, însoțită de președinta partidului republican Sinn Féin, Mary Lou McDonald. Dincolo de dezbaterea privind suveranitatea constituțională a fiecărei administrații, agenda cuprinde teme de interes strategic: stabilitatea economică, politicile energetice, poziționarea în raport cu Uniunea Europeană și proiectele comune pe plan internațional.
Contextul istoric a fost evidențiat tranșant de John Swinney, care a subliniat că aspirațiile de independență se bucură de o vizibilitate sporită. Conform declarațiilor sale, este o premieră ca la conducerea tuturor celor trei națiuni partenere ale Angliei să se afle lideri care susțin desprinderea de Westminster. Swinney a apreciat că executivul de la Londra trebuie să ia în calcul o realitate post-britanică, adăugând chiar că premierul Andy Burnham ar putea fi consemnat de istorie drept cel din urmă prim-ministru al Marii Britanii.
Această aliniere a forțelor regionale intervine pe fondul unei dispute deschise între Edinburgh și cabinetul central. În timp ce Swinney insistă pe oportunitatea unui nou referendum în Scoția, premierul Burnham refuză perspectiva unui astfel de scrutin, argumentând că la nivelul societății lipsește un acord suficient de solid în această direcție.
Deși întâlnirea marchează un efort de convergență între cele trei teritorii, participanții nuanțează miza imediată. Rhun ap Iorwerth a ținut să precizeze că demersul din Cardiff nu urmărește în mod direct destrămarea statului comun, ci are ca miză primordială afirmarea intereselor Țării Galilor. În opinia sa, orice hotărâre legată de suveranitate trebuie să aparțină exclusiv populației galeze, prin exprimarea propriei voințe.
