Imprimantele alimentare transformă gătitul într-un proces similar imprimării 3D, unde ingredientele comestibile sunt depuse strat cu strat pentru a crea preparate complexe. Deși pare o tehnologie extrasă din filmele SF, aceste dispozitive funcționează deja în cofetării profesionale și în laboratoare de cercetare.
Adoptarea lor la scară largă în bucătăriile casnice întâmpină însă obstacole majore. Prețurile ridicate, de la câteva sute la mii de euro, necesitatea pregătirii speciale a ingredientelor și faptul că imprimarea nu elimină etapa de gătire limitează utilizarea lor comercială. Din acest motiv, cele mai mari beneficii practice sunt preconizate pentru spațiile medicale și centrele de îngrijire.
Mecanismul de funcționare reinterpretează modul tradițional de ornare al prăjiturilor, însă cu o precizie digitală controlată prin calculator. Un tub dozator împinge pastele alimentare prin duze fine, reproducând cu acuratețe modele geometrice și distribuind ingredientele în proporții exacte.
Producătorul Chocola3D afirmă că sistemul său poate procesa peste 26 de materiale, inclusiv ciocolată, brânză, legume, carne sau proteine din mazăre. Recipientele sunt reîncărcabile, fără obligația de a cumpăra capsule proprietare, dar utilizatorul trebuie să stabilească parametrii potriviți.
Într-un interviu pentru Euronews, Mario Jekle, specialist în tehnologia alimentelor la Universitatea din Hohenheim, estimează că imprimarea unei alternative vegetale la friptură ar putea dura între cinci și 15 minute. Acesta este timpul de modelare, nu neapărat timpul total până la servire.
Preparatul trebuie să-și păstreze forma și, după rețetă, poate necesita încălzire. Playtech a prezentat anterior un experiment cu prăjituri imprimate 3D și gătite cu lasere, care arată cât de diferite pot deveni aceste sisteme.
Pentru cineva care mestecă sau înghite cu dificultate, mesele pasate pot deveni monotone. Imprimarea permite refacerea unor forme familiare, păstrând o consistență adaptată. Cercetătoarea Dorothee Volkert, de la Universitatea Friedrich-Alexander Erlangen-Nürnberg, a investigat această abordare, iar reacțiile participanților au fost pozitive.
Ingredientele pot fi ajustate pentru a include mai multe proteine sau grăsimi, în funcție de necesități.
Acceptarea publicului rămâne o provocare. Un sondaj Bitkom din 2025, realizat în Germania pe 1.004 persoane, arată că 24% ar lua în calcul consumul de carne cultivată din celule și structurată prin imprimare 3D. Doar 7% ar plăti mai mult pentru aceasta decât pentru carnea convențională.
Carnea cultivată este diferită de alternativele vegetale, chiar dacă ambele pot folosi imprimarea pentru modelare. Jekle estimează că răspândirea aparatelor în locuințe mai necesită cel puțin cinci până la zece ani. Deocamdată, avantajul principal rămâne personalizarea porțiilor și ingredientelor pentru nevoi precise, nu înlocuirea bucătăriei tradiționale.
