Republica Moldova începe să se desprindă de Ucraina în parcursul către Uniunea Europeană. Un raport al Fondului Monetar Internațional include Chișinăul în aceeași categorie cu statele candidate din Balcanii de Vest, considerate mai avansate în procesul de integrare europeană.
Evaluarea nu modifică formal negocierile, dar reprezintă un semnal important pentru autoritățile moldovene.
Republica Moldova ar putea avea un avantaj în fața Ucrainei în cursa pentru aderarea la Uniunea Europeană. Până acum, cele două țări au parcurs aproape simultan principalele etape ale procesului, însă o analiză a Fondului Monetar Internațional le tratează pentru prima dată separat.
Potrivit publicației The Kyiv Independent, FMI a inclus Republica Moldova alături de statele candidate din Balcanii de Vest, unele dintre acestea fiind mai avansate în negocierile cu Bruxelles-ul. Ucraina a fost plasată într-o categorie distinctă.
Decizia nu înseamnă că FMI stabilește ordinea aderării la Uniunea Europeană. Procesul este gestionat de instituțiile europene și de statele membre, iar orice extindere necesită îndeplinirea criteriilor și acordul politic al tuturor celor 27 de țări ale UE. Raportul sugerează însă că Republica Moldova este percepută ca avansând într-un ritm mai rapid.
Republica Moldova și Ucraina au pornit împreună spre UE
Chișinăul și Kievul au depus cererile de aderare după declanșarea invaziei ruse în Ucraina și au primit statutul de țări candidate în același timp. Ulterior, Uniunea Europeană a deschis negocierile cu ambele state.
Procesul de aderare este organizat în șase clustere care reunesc capitolele și reformele necesare alinierii la regulile europene. Acestea vizează domenii precum statul de drept, piața internă, competitivitatea, politicile sociale, agricultura, resursele și relațiile externe.
Republica Moldova și Ucraina au fost evaluate în tandem în cea mai mare parte a acestui parcurs. În ultima perioadă au apărut însă indicii că autoritățile de la Chișinău reușesc să avanseze mai repede în implementarea unor reforme.
De ce a separat FMI Republica Moldova de Ucraina
Directorul general al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a explicat că Republica Moldova a fost grupată cu statele din Balcanii de Vest deoarece acestea au „caracteristici foarte similare”.
Comparația privește în special dimensiunea economiilor, vulnerabilitățile structurale și reformele necesare pentru integrarea în piața europeană.
Pentru Republica Moldova, includerea în această categorie poate reprezenta un semnal favorabil. Muntenegru, Serbia, Albania și Macedonia de Nord au început negocierile de aderare înaintea Chișinăului și au acumulat deja experiență în armonizarea legislației cu normele europene.
Totuși, viteza negocierilor nu garantează automat data aderării. Fiecare stat este evaluat individual, iar progresul depinde de aplicarea reformelor în justiție, economie, administrație și combaterea corupției.
Chișinăul, între reformele europene și presiunile Rusiei
Republica Moldova încearcă să-și accelereze apropierea de Uniunea Europeană într-un context regional complicat. Autoritățile de la Chișinău trebuie să continue reformele interne, dar și să gestioneze presiunile politice, economice și informaționale venite dinspre Rusia.
Dimensiunea mai redusă a țării ar putea facilita implementarea unor schimbări administrative. În același timp, economia vulnerabilă, dependența energetică și situația regiunii separatiste transnistrene rămân obstacole importante.
Pentru conducerea proeuropeană de la Chișinău, evaluarea FMI oferă un argument politic puternic: Republica Moldova nu mai este privită doar ca partenerul mai mic al Ucrainei, ci ca un candidat care poate avansa în funcție de propriile rezultate.
Cine mai dorește să intre în Uniunea Europeană
Nouă state au statut oficial de țară candidată la UE. Republica Moldova, Ucraina, Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia se află în diferite etape ale negocierilor.
Turcia are, de asemenea, statut de candidat, însă negocierile sunt practic înghețate. Bosnia și Herțegovina și Georgia au primit statutul de țări candidate, dar parcursul lor european este influențat de îndeplinirea reformelor solicitate de Bruxelles.
Kosovo și-a depus cererea de aderare în 2022, însă nu a primit încă statutul de candidat.
În cazul Republicii Moldova, mesajul transmis de raportul FMI este favorabil, dar adevăratul test rămâne aplicarea reformelor. Chișinăul pare să fi câștigat un avans față de Kiev, însă aderarea efectivă va depinde de rezultatele concrete și de consensul statelor membre ale Uniunii Europene, scrie Mediafax
