Producția de porumb a Uniunii Europene pentru sezonul 2026/27 este estimată la un nivel minim al ultimilor 19 ani, după ce seceta severă și valurile de căldură au afectat culturile din mai multe state membre.
Comisia Europeană și-a redus cu încă 1,8 milioane de tone estimarea privind recolta de porumb, până la 50,1 milioane de tone. Revizuirea în jos accentuează presiunile asupra pieței europene și ar putea determina creșterea dependenței UE de importurile din afara blocului comunitar.
Situația este deosebit de dificilă în vestul și centrul Europei, unde temperaturile ridicate și lipsa precipitațiilor au afectat puternic randamentele agricole.
Franța se numără printre statele care se confruntă cu cele mai mari pierderi. Perioadele prelungite de temperaturi extreme și deficitul de precipitații au deteriorat culturile de porumb, iar unele estimări indică posibilitatea ca producția franceză să fie aproape înjumătățită.
Probleme importante sunt raportate și în Germania, Italia, Ungaria și în alte state din Europa Centrală, unde condițiile meteorologice din această vară au pus presiune pe culturile agricole.
În acest peisaj dificil, România se numără printre puținele excepții pozitive. Starea culturilor este mai bună decât în cazul mai multor producători importanți din UE, iar perspectivele pentru recoltă rămân relativ favorabile. O situație similară este raportată și în Polonia.
Totuși, producțiile mai bune din România și Polonia nu vor fi suficiente pentru a acoperi pierderile semnificative din vestul și centrul Europei.
Mai mult, unele estimări independente sunt chiar mai pesimiste decât cele ale Comisiei Europene. Argus estimează producția de porumb a UE la doar 46,9 milioane de tone, nivel care ar reprezenta cea mai slabă recoltă din acest secol, potrivit agrobiznes.ro.
UE ar putea apela tot mai mult la importuri
Recolta europeană mai mică va determina, cel mai probabil, creșterea dependenței Uniunii Europene de importurile de porumb în sezonul 2026/27.
Deficitul de producție internă ar putea pune presiune suplimentară pe piață și pe prețuri, în condițiile în care cumpărătorii europeni vor trebui să apeleze într-o măsură mai mare la furnizori externi pentru a acoperi necesarul.
Pentru România, perspectiva este însă diferită. Dacă estimările favorabile se confirmă, producția autohtonă ar putea căpăta o importanță mai mare în comerțul intracomunitar cu cereale, într-un moment în care oferta europeană se restrânge.
Evoluția din acest sezon arată cât de puternic pot influența fenomenele meteorologice extreme piața agricolă. Seceta și temperaturile ridicate nu afectează doar recolta dintr-un anumit stat, ci pot modifica echilibrul dintre producție, importuri și prețuri la nivelul întregii Uniuni Europene.
