Conflictul din Iran a început pe 28 februarie 2026, iar în câteva săptămâni țițeiul Brent a urcat la peste 100 de dolari. Această evoluție a cotației a permis companiilor petroliere din Europa să înregistreze creșteri semnificative ale veniturilor și profiturilor.
O analiză realizată de Federația Europeană pentru Transport și Mediu (T&E) arată că cele mai mari opt companii petroliere prezente pe piața UE au realizat un profit excedentar de 7,5 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an. Pentru că aceste profituri excedentare provin din veniturile obținute în UE-27, asupra lor ar putea fi instituită o taxă permanentă pe câștigurile neașteptate. În România această suprataxă se aplică deja, iar marjele de profit ale companiilor petroliere au fost limitate.
De asemenea, ele mai plătesc un impozit specific pe cifra de afaceri de 0,5%, menținut pe parcursul anului 2026. Rezultatele financiare raportate de companiile petroliere din România arată că, spre deosebire de trendul european, acestea și-au diminuat profiturile în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru, în ciuda creșterii cotațiilor țițeiului Brent, transformând bugetul statului în principalul câștigător al scumpirii țițeiului și produselor petroliere.
Pentru această analiză asociația a folosit o definiție simplă și conservatoare a profitului suplimentar: modificarea venitului net ajustat al unei companii între un trimestru de război din 2026 și același trimestru cu un an mai devreme. Compararea trimestrelor elimină sezonalitatea și nu necesită nicio presupunere cu privire la ce ar fi fost un nivel „normal” de profit.
Cotația țițeiului Brent stabilește valoarea de piață pentru majoritatea importurilor de petrol din Europa, influențând costul carburanților la pompă.
Profit de aproape 4 ori mai mare în T2 comparativ cu T1
Pentru cele opt companii analizate: Shell, BP, TotalEnergies, Eni, Orlen, Repsol, OMV, Moeve, cele care publică suficiente detalii geografice pentru a-și localiza profitul din UE, profitul excedentar obținut în UE a fost de aproximativ 1,6 miliarde de euro în primul trimestru (T1) al anului 2026 și de 5,9 miliarde de euro în trimestru al doilea (T2), totalizând 7,5 miliarde de euro pe parcursul primelor două trimestre de război, arată analiza citată.
Primul trimestru a cuprins doar o lună de război în Iran, în timp ce al doilea a fost primul trimestru complet de război, motiv pentru care profitul este mult mai mare. „Deoarece companiile petroliere pot transfera profitul între jurisdicții, nu ne bazăm pe locul în care este înregistrat profitul. În schimb, folosim raportarea veniturilor pe țări a companiilor pentru a aloca profitul la nivel de grup către UE și, acolo unde este posibil, către statele membre individuale. Acest lucru limitează analiza la cele opt companii care publică suficiente detalii geografice”, se mai precizează în analiza citată.
Accizele și taxa pe valoarea adăugată reprezintă peste 55% din prețul final al benzinei în România
România este al treilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, după Italia și Danemarca, cu o producție de aproximativ trei milioane de tone în 2024. Cu toate acestea, acest avantaj nu se reflectă în prețurile benzinei și motorinei la pompă. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, prețul carburanților este determinat mult mai puțin de producția internă și mult mai mult de funcționarea pieței petroliere, de costurile de rafinare și logistică și, mai ales, de nivelul ridicat al taxelor, care ajung să reprezinte peste jumătate din prețul final.
Potrivit analizei, accizele și taxa pe valoare adăugată (TVA) reprezintă peste 55% din prețul final al benzinei în România. Acciza este o sumă fixă pe litru (la motorină a devenit variabilă), indiferent de prețul petrolului, iar TVA se aplică inclusiv peste valoarea accizei, ceea ce amplifică efectul fiscal asupra prețului final. Noile reglementări care au intrat în vigoare pe 16 august prevăd că pe parcursul următoarelor trei luni acciza la motorină va fi redusă de două ori pe lună, cu procente cuprinse între 5% și 25%, în funcție de evoluția cotațiilor internaționale și a prețului mediu practicat la pompă.
În perioada aprilie – iunie 2026, a fost introdusă [prin OUG nr. 24/2026] o contribuție de solidaritate lunară pe veniturile excepționale ale producătorilor de țiței, aplicabilă doar când prețul petrolului Brent depășea 70 USD/baril, o obligație care a încetat de la 1 iulie 2026.
Profit în scădere la OMV Petrom
Spre deosebire de creștere profiturilor în trimestrul al doilea (T2) al anului pentru companiile petroliere din UE, în România trendul a fost invers ca urmare a suprataxării introduse de Guvernul Bolojan. OMV Petrom, cea mai mare companie petrolieră din România, a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit net de 1,8 miliarde de lei, în condițiile în care în primul trimestru profitul net a fost de un miliard de lei. Per total, profitul net a fost în scădere cu 14% comparativ cu perioada similară din 2025, acesta fiind afectat de rezultatul financiar, care reflectă, în principal, venituri nete mai reduse din dobânzi și de taxa de solidaritate în explorare și producție în trimestrul al doilea. În contextul creșterii prețurilor la țiței și carburanți din cauza războiului din Iran și a perturbărilor energetice aferente, doar în T2 2026 (1 aprilie – 30 iunie 2026) Petrom a avut vânzări în valoare de 11,74 de miliarde de lei, față de 8,07 miliarde de lei în T2 2025.
OMV Petrom, ca și celelalte companii petroliere din România, a fost supusă mai multor măsuri excepționale în T2 (plafonare de adaos comercial/marje la nivel de sector de distribuție de carburanți la nivelul mediu din 2025, taxă pe profiturile excepționale), în contextul creșterii masive a prețurilor la țiței și carburanți pe fondul războiului din Iran.
Această taxă pe profiturile excepționale introdusă la începutul lunii aprilie, intitulată contribuție temporară de solidaritate, a reprezentat o cheltuială de 162 de milioane de lei pentru OMV Petrom. Ea a fost introdusă de Guvernul Bolojan la 3 aprilie, contribuția fiind de 1,5%-9,9% cu aplicabilitate în praguri, prin raportare la prețul petrolului Brent, iar ca efect avea rolul de a reprezenta 60% din profitul excepțional obținut până la 30 iunie din exploatarea sau exploatarea și comercializarea petrolului românesc.
Rompetrol Rafinare, profit mai mic în T2 decât în T1
Compania Rompetrol Rafinare, entitatea-cheie din România a grupului kazah KazMunayGas (KMG International), a raportat o creştere a cifrei de afaceri cu 25% şi un profit net de 40,4 milioane de dolari în primul semestru al acestui an. Rezultatele au fost susţinute de dinamica cotaţiilor internaţionale la materii prime şi produse petroliere, dar şi de o cerere mai robustă pentru carburanţi, după ce în perioada similară a anului trecut Rompetrol Rafinare raportase o pierdere de 53,2 milioane de dolari. În primul trimestru din 2026 profitul net a fost de 27,5 milioane de dolari, și a scăzut în trimestrul al doilea la 12,9 milioane de dolari. Și în cazul Rompetrol Rafinare, rezultatele financiare au fost influenţate şi de factori independenţi de activitatea companiei, precum plafonarea temporară a marjei comerciale aplicată în perioada aprilie-iunie 2026, cu un impact direct asupra segmentelor de rafinare şi distribuţie, precum și de impozitul pe profitul excepțional. Impactul acestor măsuri fiscale impuse de statul român nu a fost publicat de companie în raportarea privind rezultatele din primul semestru al anului.
România, cea mai agresivă scumpire la pompă
România a înregistrat în iulie cea mai mare creștere anuală a prețurilor la combustibili și lubrifianți pentru transportul personal din Uniunea Europeană, de 24,2%, arată datele publicate vineri de Eurostat. La nivelul UE, avansul mediu a fost de 16,9% față de iulie 2025. De la o lună la alta, cele două tipuri de carburanți au avut evoluții diferite în România. Potrivit Eurostat, prețul motorinei a crescut cu 4,6% în iulie față de iunie, în timp ce benzina s-a ieftinit cu 0,8%. În 25 dintre cele 27 de state membre, carburanții au fost mai scumpi în iulie 2026 decât în aceeași lună a anului trecut. După România, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Germania și Lituania, ambele cu 22,9%, și în Bulgaria, cu 22,2%.
Supraimpozitarea petroliștilor, cerută acum și de alte state
Dacă România a renunțat la supraimpozitarea profiturilor obținute de companiile petroliere de la 1 iulie, acum șase state membre ale Uniunii Europene au solicitat introducerea unei taxe la nivelul UE asupra acestor profituri. Solicitarea a fost formulată sâmbătă de miniştrii de Finanţe din Germania, Italia, Austria, Polonia şi Portugalia, împreună cu ministrul Economiei din Spania. Ei au trimis o scrisoare comună ministrului de Finanţe irlandez, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, în care au solicitat ca problema unei taxe pe profiturile companiilor petroliere să fie inclusă pe ordinea de zi a reuniunii miniştrilor de Finanţe din blocul comunitar, care va avea loc luna viitoare la Dublin.
„Companiile petroliere se bucură de o profitabilitate generală şi de marje la produsele rafinate care depăşesc creşterea preţului ţiţeiului. Ne confruntăm cu unul dintre cele mai mari şocuri de aprovizionare din ultimele decenii, iar nemulţumirea creşte la nivel mondial din cauza creşterii costului vieţii”, se arată în scrisoarea consultată de AFP, potrivit Agerpres. Ministrul german de Finanţe, Lars Klingbeil, a declarat în repetate rânduri că firmele energetice nu trebuie să jefuiască consumatorii în timpul acestei crize, a declarat o sursă din cadrul ministerului pentru AFP. „Profiturile excesive legate de criză trebuie returnate consumatorilor”, a apreciat sursa. Mai multe din ţările semnatare au solicitat deja, la începutul acestui an, o taxă pe profiturile companiilor petroliere, dar Comisia Europeană nu a dat până acum niciun semnal că intenţionează să impună o taxă pe profiturile companiilor petroliere la nivelul UE.
Previziuni pentru piața petrolului
Prețul țițeiului Brent s-a schimbat puțin vineri, în jurul valorii de 97 de dolari pe baril, investitorii evaluând semnele că Iranul ar putea încerca să pună capăt conflictului cu SUA, potrivit trandingeconomic.com. Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Teheranul ar prefera să încheie războiul cât timp se află într-o poziție de forță, descriind memorandumul existent cu Washingtonul drept o victorie pentru Iran. Comentariile au adus o oarecare ușurare după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că SUA vor impune cele mai dure sancțiuni împotriva Teheranului și vor intensifica presiunea economică asupra regimului iranian. În mijlocul semnalelor contradictorii, prețurile petrolului au crescut cu peste 5% pentru a doua săptămână. Între timp, armata americană a declarat că a ajutat petrolierele să transporte peste 660 de milioane de barili de țiței prin Strâmtoarea Hormuz de la începutul lunii mai, ceea ce sugerează că volume substanțiale continuă să se deplaseze prin coridorul energetic critic, în ciuda conflictului și a riscurilor geopolitice sporite.
