Valoarea de referință în funcție de care se calculează toate salariile bugetarilor a fost prevăzută la 4.000 de lei în cel mai recent proiect al legii salarizării în sectorul public, prezentat ieri de către Profit.ro. Potrivit informațiilor obținute de Profit.ro, scenariul pe care este construit acest proiect ia însă în calcul ca referința să urce la 4.100 de lei, o creștere cu 2,5%, după rectificarea bugetară de la mijlocul anului 2027, cu aplicare pentru intervalul octombrie-decembrie dacă bugetul permite.
Chiar și cu acest sacrificiu, valoarea de referință la nivelul de 4.000 de lei fiind deja la a doua reducere, bugetul pentru salarii ar fi tensionat la maxim posibil cu o creștere a anvelopei salariale de 12 miliarde de lei.
De asemenea, potrivit informațiilor Profit.ro, diferența de 4 miliarde de lei între majorarea anvelopei salariale cu 8 miliarde de lei, avans considerat sustenabil, și cele 12,1 miliarde de lei, scenariul actualului proiect de lege și maximul permis în cadrul acordurilor cu Comisia Europeană, va fi acoperită prin 3-4 măsuri majore de reducere a unor cheltuieli recurente (care se repetă în fiecare an), astfel încât să nu fie afectat demersul dificil de reducere a deficitului.
Actualul proiect de lege prevede doar că valoarea de referință pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027 este de 4.000 lei. Pentru anul 2027, în funcție de concluziile raportului semestrial privind situația economică și bugetară elaborat de Ministerul de Finanțe, Guvernul poate decide, prin hotărâre, modificarea valorii de referință. Varianta precedentă a proiectului de lege (din luna iulie) prevedea valoarea de referință la 4.100 de lei, în scădere, de asemenea, de la 4.325 de lei cât a fost în proiectul inițial, disponibil în urmă cu câteva luni.
Această reducere a valorii de referință are impact asupra tuturor grilelor salariale și a tuturor salariilor celor 1,27 de milioane de posturi ocupate în sectorul public. Important: Salariile din sectorul public reprezintă una dintre cheltuielile mari și recurente (an de an) ale bugetului. Legea salarizării, care ar pune ordine în sectorul bugetar, este un demers foarte complex, în care Guvernul primește de mai mulți ani sprijinul Băncii Mondiale și al Comisiei Europene. Este important pentru eforturile României de a-și stabiliza finanțele publice, ca legea salarizării să fie adoptată în timp util, având în vedere că este jalon în PNRR cu valoare de 770 de milioane de lei, dar este și esențială pentru pregătirea bugetului anului 2027.
Proiectul noii legi a salarizării are o limită stabilită pe baza prognozelor macroeconomice ale Comisiei Europene, ceea ce presupune un avans maxim de numai 12,1 miliarde de lei în 2027 față de 2026. Aceasta nu este suma recomandată pentru majorare, ci nivelul maxim posibil. La această sumă se poate aplica și un procentaj de circa +/-5% rezultat dintr-o marjă de deviație acceptabilă pentru CE, afirmă autoritățile, astfel că s-ar poate ajunge în caz extrem la o majorare de până la circa 12,5 miliarde lei față de anul 2026.
Potrivit unei prognoze prezentate de către Ministerul Muncii în luna mai, cheltuiala cu salariile bugetarilor ar crește de la 165,4 miliarde lei, 8,1% din PIB, anul acesta la 173,4 miliarde lei, 7,9% din PIB), anul următor, dacă s-ar fi aplicat majorarea cu 8 miliarde lei. Pentru acest nivel a existat anterior consens politic între partidele din fosta coaliție de guvernare. Pentru ceea ce ar depăși acest nivel, ar fi necesare măsuri în compensare pentru reducere unor cheltuieli recurente (care există în fiecare an).
Reducerea ponderii în PIB, implicit și a impactului asupra bugetului statului, a cheltuielilor cu salariile bugetarilor este una dintre măsurile importante pe care s-a bazat corectarea exceselor din finanțele publice. România a ajuns în 2024 cu un deficit uriaș, de 9,3% din PIB (standard ESA), cel mai mare din UE, în timp ce datoria publică a trecut anul acesta de 60% din PIB, cu niveluri record ale cheltuielilor cu dobânzile. Planul fiscal pe șapte ani al României cu Comisia Europeană ar trebui să ducă la reducerea deficitului sub 3% din PIB și a datoriei sub 60% din PIB. Ordinea în cheltuielile salariale reprezintă un element esențial al acestui efort.
