După ce negocierile cu sindicatele au împins costul reformei salarizării de la opt la peste 12 miliarde de lei, Ilie Bolojan a spus cine plătește de fapt creșterile din sectorul public.
Premierul demis a declarat la B1 TV că banii pentru salariile bugetarilor sunt produși de angajații din mediul privat, iar orice majorare peste plafon ar trebui compensată prin tăieri în altă parte a bugetului.
Bolojan spune că salariile bugetarilor sunt plătite din munca celor din privat
Liderul PNL a insistat că noua grilă trebuie să repare inechitățile adunate în timp, dar fără să depășească ce poate duce economia românească. Suportabilitatea rămâne, în viziunea lui, condiția de bază a întregului proiect.
Mai mult, premierul demis a mutat discuția dinspre beneficiarii majorărilor spre cei care produc banii. Potrivit acestuia, resursele din care se plătesc salariile publice vin din munca oamenilor din hale și din birouri, iar cheltuielile mari din sectorul public s-ar transforma automat într-o sarcină pusă în spatele acestora.
Noua lege a salarizării, trimisă la Comisia Europeană pentru ultimele modificări. Forma finală nu a fost încă, prezentată partidelor
„A vorbi doar de creșteri în sectorul public, fără să ai în vedere că acești bani trebuie produși de cei din sectorul privat, este o formă de inconștiență în gestionarea bugetului”, a declarat Ilie Bolojan la B1 TV.
Cum a ajuns anvelopa salarizării de la opt la peste 12 miliarde de lei
Proiectul a trecut prin două mandate. Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a preluat forma pregătită anterior de Florin Manole și a deschis consultările cu sindicatele și cu fiecare categorie de angajați bugetari.
Discuțiile nu s-au încheiat cu o înțelegere, iar fiecare rundă a împins costul în sus. Referitor la cifre, liderul PNL a descris o creștere pas cu pas, până peste pragul de 12 miliarde.
„Suma totală, discutând cu fiecare categorie de bugetari, a fost majorată treptat, treptat (…), să spunem peste 12 miliarde ca anvelopă, deși inițial se pornise de la opt miliarde”, a explicat premierul demis.
Forma ajunsă la Bruxelles ar avea un impact între 18 și 20 de miliarde de lei, peste plafonul de 12,1 miliarde anunțat public drept limită maximă suportabilă. Bolojan nu a confirmat această estimare. Potrivit aceleiași surse, partidele nu primiseră forma transmisă Comisiei Europene.
Comisia Europeană ar fi respins propunerea și a cerut clarificări
Documentul a plecat la Bruxelles înainte de obținerea unui acord politic în țară. Premierul demis a precizat că nu este vorba de proiectul final, ci de un material de lucru trimis experților europeni pentru a verifica dacă formula financiară trece și dacă legea poate fi bifată ca jalon din PNRR.
Punctul de vedere al Comisiei ar fi sosit miercuri, iar experții Ministerului Finanțelor și ai Ministerului Muncii ar fi început deja să reașeze propunerea. Nemulțumirea principală ar ține de diferența dintre suma prevăzută inițial și anvelopa umflată în negocierile cu sindicatele: Bruxelles-ul vrea să știe de unde vine banul.
„Cu cât încerci să duci lucrurile spre un anumit plus, cu atât trebuie să faci reduceri de cheltuieli mai mari”, a punctat liderul liberal.
Întrebat direct dacă proiectul a fost refuzat, răspunsul a venit fără ocolișuri.
„Au respins propunerea, au făcut anumite observații și au pus niște semne de întrebare și niște clarificări care sunt de bun-simț”, a spus Ilie Bolojan.
Ce se întâmplă cu cele 770 de milioane de euro din PNRR
De aici încolo, premierul demis vede două drumuri. Primul înseamnă consens între partide și adoptarea rapidă a unei forme acceptate și de Comisie, variantă pe care spune că a discutat-o și cu colegii din PNL.
Al doilea înseamnă ratarea jalonului. De adoptarea Legii salarizării până pe 31 august sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, iar Bolojan avertizează că miza nu e doar financiară, ci și de credibilitate. Negocierile ar urma să continue la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan i-a convocat pe liderii fostei coaliții.
Iar argumentul pentru adoptarea legii acum ține și de calendarul electoral: fără predictibilitate, anii preelectorali aduc majorări fără acoperire. Bolojan a invocat blocajul din 2024.
„Am scăpat o dată, ne-a trecut glonțul pe la ureche. Ar fi bine să nu mai ajungem în această situație”, a conchis liderul PNL.
