După un an și câteva luni de la extinderea cărții electronice de identitate (CEI) în toată țara, doar 2,3 milioane de români au optat pentru noul act, dar ei reprezintă 92% din cei care și-au reînnoit sau făcut prima dată buletinul, relevă un document analizat de Profit.ro.
Buletinele electronice mai sunt asigurate gratuit din banii PNRR doar până la finele lui august, iar din septembrie Guvernul ar trebui să asigure gratuitatea din alte surse. Județele în care un procent mai ridicat de cetățeni au preferat vechiul buletin sunt Tulcea, Argeș, Ialomița și Buzău. Buletinele electronice au început să fie emise într-un proiect pilot în 2021 în Cluj, iar până la finele anului 2023 ar fi trebuit să înceapă să fie emise și în București, respectiv în toată țara, dar acest lucru s-a întâmplat abia din aprilie-mai 2025, cu un an înainte de finalizarea PNRR. Noul document va înlocui treptat, până în august 2031, actuala carte de identitate.
Până la finele lunii august a.c., limita de implementare a PNRR, Guvernul ar fi trebuit să elibereze în mod gratuit 5 milioane de cărți electronice de identitate, exclusiv în baza finanțării din PNRR, în valoare de 70 milioane euro. După cum a anunțat Profit.ro, anul trecut Guvernul Bolojan a redus însă de la 5 milioane la 3,5 milioane de cetățeni numărul de beneficiari care vor primi gratuit cartea electronică de identitate cu banii din PNRR.
Astfel, Guvernul a pierdut 21 milioane euro din PNRR, ca fonduri alocate implementării noilor buletine. Ulterior, România a revizuit și această țintă și a redus-o la 2,1 milioane de cărți electronice de identitate eliberate cu banii din PNRR. Forma revizuită a PNRR are o alocare financiară totală de 29,4 milioane de euro, însemnând că România a mai pierdut mai mult de jumătate (57%) din banii PNRR prevăzuți pentru CEI, adică peste 40 milioane euro.
Întârzierea implementării noului buletin a fost corelată cu o altă incapacitate a administrației publice, și anume cea de a se dota cu echipamente necesare citirii noilor acte de identitate. Astfel, persoanele care au buletine electronice au sesizat Guvernului probleme în relația cu statul, dar și cu alte autorități, care fie nu dispun de echipamente pentru a citi noile cărți de identitate, fie pun oamenii să aducă ei documentele deja încărcate electronic în sistem sau pun cetățeni și chiar angajatori să vină la ghișeul instituțiilor.
Ca urmare, au apărut inițiative legislative prin care datele privind identitatea persoanei și, după caz, domiciliul ori reședința acesteia să fie verificate direct de autorități prin Registrul național de evidență a persoanelor, fără c administrația să mai poată solicita ori reține copia actului de identitate.
Fostul ministru al Digitalizării din perioada decembrie 2020 – septembrie 2021, în Guvernul Cîțu, Ciprian Teleman, cel care a negociat cu oficialii Comisiei Europene inclusiv introducerea cărții electronice de identitate, a simțit pe propria piele ce înseamnă birocrația din România în obținerea acestui document. Între timp, a fost dezvoltată o aplicație mobilă oficială pentru citirea datelor înscrise pe CEI, disponibilă în Google Play și App Store. Aplicația RO CEI Reader funcționează, în acest moment, pe dispozitivele mobile cu sistem de operare minim Android 8 sau iOS 15.6, cu funcție NFC.
